Roller-coaster politic pe scena electorală: Cum se reconfigurează partidele în drumul spre alegerile din 2028

Ultima jumătate de an a adus o serie de evoluții electorale atipice în România, stabilind premisele și cadrele de ieșire la rampă pentru competiția electorală din 2028. Analiza semnată de Remus Ștefureac (INSCOP Research – pentru informat.ro) sintetizează dinamica principalelor formațiuni politice și posibilele tendințe pentru perioada următoare.

1. PNL – O creștere atipică urmată de o erodare rapidă – După moțiunea de cenzură PSD-AUR care a dărâmat guvernul condus de Ilie Bolojan, PNL a câștigat aproximativ 6 puncte procentuale într-o singură lună, ajungând la un nivel record de 20-22% în mai 2026. Ulterior însă, cele 5 luni de guvernare interimară au consumat rapid acest capital politic, readucând partidul, în noiembrie 2026, la scorurile din primăvară. PNL își păstrează principalele oportunități de creștere din poziția de opoziție, strâns legate de profilul și încrederea de care se bucură Ilie Bolojan.

2. PSD – Revenire spectaculoasă și preluarea guvernării – La momentul moțiunii de cenzură, PSD a pierdut 3-4 procente și a atins un minim istoric (mai 2026). Totuși, perioada de opoziție i-a permis să recupereze terenul pierdut, iar preluarea guvernării i-a adus un salt suplimentar, urcând la 22-24% în noiembrie 2026. Riscul major pentru PSD îl constituie o erodare rapidă provocată de o guvernare solitară într-un context economic dificil și pe parcursul iernii, singura șansă de stabilizare fiind livrarea unor reforme reale sau reducerea risipei din cheltuielile publice.

3. AUR – Scădere abruptă după 18 luni de stabilitate – Formațiunea a menținut o susținere constantă de 38-40% pe o perioadă lungă, însă în noiembrie 2026 a coborât pentru prima dată la 34-35%. Această pierdere de 4-5 procente este atribuită votanților social-democrați care s-au reorientat, cel puțin temporar, către un PSD revenit la putere. Rămâne de văzut dacă această coborâre reprezintă începutul unei pante descendente sau doar un recul de moment.

4. USR – Rebound după trecerea în opoziție – După o scădere rapidă la 9% în mai 2026 și o stagnare pe durata interimatului, USR a recuperat rapid terenul odată cu formarea noului executiv PSD și refuzul de a-l vota. În noiembrie 2026, partidul a urcat din nou la nivelul de 12-13%.

5. Ipoteza unei Alianțe PNL-USR – Testat în premieră în noiembrie 2026, un eventual proiect politic comun PNL-USR strânge o susținere de 32% în rândul votanților mobilizați, fiind la doar 3 procente distanță de AUR. Pentru a deveni o construcție solidă pentru 2028, alianța trebuie să ofere o alternativă credibilă în opoziție, să atragă electoratul moderat și să depășească disputele interne.

6. Căutarea unor alternative noi – În ciuda fluctuațiilor dintre partidele consacrate, jumătate din populația României declară că ar fi dispusă să voteze un partid nou înființat. Deși există spațiu de construcție și figuri cu capital de încredere (cum este Victor Ponta, care menține un nivel de peste 20%), iar unele formațiuni mai mici gravitează în jurul pragului electoral (cum este SENS), timpul rămas până la alegerile din 2028 este foarte scurt pentru lansarea și consolidarea unui nou proiect de anvergură.