SCM Râmnicu Vâlcea caută bani privați la Brașov. De ce nu poate (sau nu vrea) CSM Corona să facă la fel?

Mai multe companii din județul Brașov au primit în ultimele zile o scrisoare oficială de intenție din partea conducerii Sport Club Municipal Râmnicu Vâlcea. Semnată direct de directorul clubului vâlcean, Marius Mircea Țuca, adresa este o propunere proactivă, structurată și extrem de profesionistă de parteneriat, prin care firmele brașovene sunt invitate să sponsorizeze sau să investească în echipele de fotbal (Liga 2) și handbal feminin (Liga Florilor / EHF European League) din Râmnicu Vâlcea.

Parteneriatul propus de vâlceni oferă facilități clare: de la pachete de promovare pe panouri LED, echipamente, bannere și campanii foto-video dedicate, până la servicii personalizate și optimizări fiscale (deduceri conform Codului Fiscal).

Demersul celor de la Râmnicu Vâlcea ridică o întrebare firească și dureroasă pentru mediul sportiv local: De ce SCM Râmnicu Vâlcea traversează muntele – vorba vine – și caută sponsori în Brașov, în timp ce CSM Corona Brașov continuă să depindă în mare măsură de punga adâncă a bugetului local?

Un club similar, două viziuni complet diferite

La o primă vedere, structurile celor două entități sunt identice. Atât SCM Râmnicu Vâlcea, cât și CSM Corona Brașov sunt instituții publice de interes local, finanțate în principal din bani publici (de la bugetele locale ale primăriilor). Ambele grupări sportive gestionează discipline de masă, având echipe la nivel înalt (handbal feminin, hochei, volei, fotbal etc.) și academii cu sute de copii.

Diferența majoră nu constă în statutul juridic, ci în atitudine și abordare managerială:

• SCM Râmnicu Vâlcea funcționează după o mentalitate comercială proactivă: identifică oportunități de piață, își construiește o ofertă clară de marketing și „vânează” capital privat inclusiv în județe vecine sau puternic industrializate, cum este Brașovul.
• CSM Corona Brașov tinde să rămână captivă într-o zonă de confort bugetar, așteptând an de an ca Consiliul Local să aprobe alocările financiare din banii contribuabililor brașoveni, fără a avea o strategie agresivă (și modernă) de atragere de fonduri din mediul de afaceri privat.

Organigramă stufoasă, promovare pe avarie

Paradoxul de la Corona Brașov devine și mai evident când privim structura de personal. Clubul brașovean dispune de un aparat administrativ generos, care include angajați și colaboratori pe poziții de:

• Ofițeri de presă și comunicare;
• Specialiști social media;
• Departamente responsabile de marketing și imagine.

Cu toate acestea, inițiativele de atragere a mediului de afaceri local rămân timide, izolate în comparație cu potențialul economic uriaș al Brașovului. Un județ cu sute de companii mari, multinaționale și branduri de top este lăsat neexploatat de clubul fanion al orașului, dar ajunge să fie abordat direct prin e-mail și scrisori oficiale de un club aflat la peste 100 de kilometri distanță.

Contactat pentru un punct de vedere pe marginea acestui subiect de actualitate – am zice, Bogdan Oancea, drectorul CSM Corona Brașov, a declarat: Mulțumesc pentru interes. Vom extrage ce e mai bun din abordarea celor de la SCM Rm. Vâlcea.

De ce „nu se poate” la Corona Brașov?

Analizând blocajul de la nivelul conducerii clubului brașovean, motivele pentru care modelul Râmnicu Vâlcea nu este aplicat la Brașov pot fi sintetizate astfel:

1. Absența indicatorilor de performanță (KPI) comercială: Angajații din departamentele de comunicare și marketing de la Corona funcționează mai degrabă ca niște furnizori de conținut (postări de meci, cronici – mai rar, fotografii) și mai puțin ca agenți de vânzări de spațiu publicitar și imagine. Fără ținte clare de venituri atrase din privat, efortul se oprește la nivelul de menținere a paginilor de social media.
2. Mentalitatea «Comandă de Stat»: Cât timp bugetul alocat de Primărie acoperă salarii consistente și costuri operaționale, diligența de a ieși pe teren și de a bate la ușile companiilor scade considerabil. Banii publici vin automat; banii privați necesită muncă, oferte, negociere și raportare strictă.
3. Lipsa de flexibilitate și birocrația internă: În loc să construiască pachete personalizate (cum propune Vâlcea – diferențiere între sponsorizare, contracte de publicitate, exclusivitate pe domenii), procedurile la nivelul instituțiilor locale brașovene sunt adesea rigide, descurajând mediul privat încă de la primele discuții.
4. Lipsa unei strategii de B2B (Business to Business): Corona Brașov nu are o ofertă comercială structurată public (un kit de media/sponsorship) pe care să o prezinte activ camerelor de comerț, cluburilor de afaceri sau investitorilor din regiune.

Ce ar trebui să învețe Corona din „Lecția Vâlcea”?

Scrisoarea trimisă de Marius Mircea Țuca firmelor din Brașov ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru managementul CSM Corona Brașov și pentru administrația locală.

Dacă o echipă din alt județ consideră companiile brașovene drept o țintă viabilă pentru parteneriate de performanță, Corona Brașov nu mai are nicio scuză. Modelul există, este legal, este aplicabil și este funcțional:

• Structurarea unei oferte clare de servicii de promovare (LED-uri la Sala Sporturilor – Polivalenta în viitor / Patinoarul Olimpic / Stadionul Carpați, echipamente, social media, VIP hospitality);
• Responsabilizarea directă a departamentului de marketing cu atribuții clare de generare de venituri proprii;
• Deschiderea către mediul de afaceri brașovean prin evenimente de networking și propuneri directe.

Sportul de înaltă performanță nu mai poate fi susținut la nesfârșit exclusiv pe spatele taxelor și impozitelor plătite de cetățeni. Până când Corona Brașov va înțelege că trebuie să fie un actor proactiv pe piața de marketing sportiv, alții vor veni chiar la noi acasă pentru a-și finanța campionii.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.