Examen de astronauți pentru managerii din școli: Proba de competențe a picat o treime dintre candidați
Concursul național organizat de Ministerul Educației – marți – pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în grădinițe, școli și licee s-a transformat într-un adevărat eșec pentru mulți profesori din țară și din județul Brașov. Așteptat ca un pas spre profesionalizarea și descentralizarea managementului școlar, examenul s-a dovedit a fi, încă de la prima probă, un „măcel”.
Profesorii au glumit amar, spunând că cerințele stabilite de minister par concepute mai degrabă pentru selecția viitorilor astronauți pregătiți pentru călătorii în spațiu, decât pentru managementul unei unități de învățământ.
Rată de promovabilitate catastrofală și rezolvări „la noroc”
Prima dintre cele trei probe – cea a competențelor – a constat în 20 de itemi de rezolvat în doar 60 de minute. Candidadții susțin că majoritatea întrebărilor necesitau un timp de gândire mult peste media de 3 minute alocată, lucru ce i-a determinat pe mulți să apeleze la metoda „datului cu banul” pentru a reuși să bifeze foaia de răspuns înainte de expirarea timpului.
Rezultatele oficiale reflectă din plin dificultatea nejustificată a testului: rata națională de promovabilitate a fost de doar 69%, cu o medie de 6,45 – cifre neobișnuit de mici pentru un concurs destinat cadrelor didactice cu experiență. Printre cei care nu au trecut proba se numără și directori de marcă ai unor colegii de prestigiu din țară, precum Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București.
Ce s-a testat, de fapt? Profilul real, avantajat direct
O analiză amănunțită realizată de Colegiul Cadrelor Didactice arată că testul a fost conceput pe baza unor modele corporatiste și psihometrice (de tip GMAT), fără o pilotare prealabilă pe cadre didactice.
Printre cerințele impuse s-au numărat:
- Calcule complexe de procente și bugete;
- Probleme de proporționalitate inversă (de tipul muncitori/zile);
- Medii ponderate și matrice logice dificile.
„Niciunul dintre acești itemi nu măsoară capacitatea reală a unui director de a conduce o școală, de a avea o viziune strategică, de a atrage fonduri, de a scrie proiecte sau de a gestiona crize. Sub presiunea timpului, testul a favorizat clar profesorii de matematică sau fizică, punând cadrele didactice de profil umanist sau învățătorii într-un efort cognitiv disproporționat”, arată reprezentanții cadrelor didactice.
Zero condiții pentru calcule: Ciorne interzise și birocrație inutilă
Pe lângă dificultatea subiectelor, condițiile din sălile de examen au îngreunat și mai mult misiunea candidaților:
- Timp pierdut pe proceduri: Cel puțin 10 minute din cele 60 au fost irosite doar pentru completarea și hașurarea căsuțelor de pe foaia tipizată A3, rămânând doar 2,5 minute per item.
- Calcul exclusiv „în minte”: Deși instrucțiunile menționau posibilitatea de a folosi ciorne, candidaților nu li s-au pus la dispoziție foi speciale și li s-a interzis desfacerea broșurii. Astfel, adunările, scăderile și deducțiile matematice s-au făcut pe margini minuscule de pagină.
Un semnal de alarmă pentru învățământul românesc
Efectele unui astfel de examen sunt catalogate de profesori drept devastatoare pentru viitorul școlilor. Pe de o parte, cadrele didactice valoroase vor refuza să mai participe la o selecție percepută ca fiind o „loterie” sau o umilință publică. Pe de altă parte, menținerea unui număr uriaș de școli fără directori cu concurs perpetuează starea de interimat și nesiguranță la nivel de conducere.
Rezultatul final lasă din nou impresia că meritocrația și transparența în sistemul educațional rămân, deocamdată, doar un obiectiv bifat pe hârtie – așa cum au conchis și jurnaliștii de la replica.ro.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
