Asistentul AI, primul „coleg” la care apelează angajații din Brașov și din țară când se lovesc de o problemă la muncă
Inteligența artificială (AI) nu mai este o simplă temă de dezbatere tehnologică, ci a devenit o prezență cotidiană în mediul de afaceri din România. Un nou raport de cercetare arată că reflexele angajaților la locul de muncă s-au schimbat radical: în fața unei sarcini dificile, primul impuls al multora este să ceară ajutorul unui asistent virtual, depășind opțiunile clasice precum sfatul colegilor sau îndrumarea managerului direct.
Conform datelor din AI Adoption Report România 2026, realizat de agenția MKOR, adoptarea tehnologiei are loc preponderent „de jos în sus”, fiind impusă de nevoile practice ale angajaților de a-și simplifica activitatea zilnică.
Principalele concluzii ale studiului
- AI-ul conduce topul surselor de ajutor: 22% dintre angajați întreabă mai întâi un asistent AI când nu știu să rezolve o sarcină. Prin comparație, resursele interne ale companiei sunt folosite ca primă opțiune de 19%, iar colegul de nivel similar, managerul direct și căutările generale pe internet întrunesc câte 16% din preferințe. Doar 9% mai încearcă să rezolve problemele exclusiv prin încercare și eroare.
- Eficiență și avantaj competitiv: 39% dintre utilizatori folosesc AI-ul pentru a scăpa de sarcinile repetitive și monotone, în timp ce tot 39% îl văd ca pe un avantaj personal față de alți profesioniști din domeniul lor. De asemenea, 31% îl consideră o necesitate pentru a nu rămâne în urmă.
- Calm privind viitorul propriului rol: Peste jumătate dintre angajați (58%) nu se așteaptă la modificări majore ale locului lor de muncă în următorii 3–5 ani (32% cred că munca lor nu va fi afectată deloc, iar 26% văd doar o preluare a sarcinilor minore). Totuși, cei care folosesc deja AI-ul anticipează într-o proporție mai mare schimbări ale atribuțiilor (38%) comparativ cu neutilizatorii (21%).
- Presiune pe pozițiile de junior: 36% dintre respondenți consideră că oportunitățile de angajare pentru persoanele la început de drum (maximum 2 ani de experiență) vor scădea cel mai mult din cauza automatizării.
- Schimbări în mentorship: Seniorii cu vechime observă o dublă tendință: pe de o parte, firmele încep să angajeze mai puțini juniori delegând sarcinile simple către AI (15%) și se observă o comunicare mai redusă între generații (13% spun că juniorii preferă să întrebe AI-ul în loc să ceară sfatul seniorilor). Pe de altă parte, juniorii angajați reușesc să devină productivi mult mai rapid cu ajutorul instrumentelor digitale (15%).
- Competențele căutate în viitor: Angajații mizează pe abilități umane și de analiză în defavoarea cunoștințelor pur tehnice de utilizare AI. În topul priorităților se află gândirea critică și verificarea rezultatelor AI (21%), adaptabilitatea (20%), specializarea aplicată (19%) și empatia sau leadershipul (19%).
Un semnal de alarmă pentru management: Riscul din spatele tăierilor de posturi entry-level
Tranziția către utilizarea AI-ului vine cu provocări strategice pentru companiile locale și naționale. Deși tendința de a reduce posturile de juniori poate aduce economii pe termen scurt, experții avertizează asupra efectelor pe termen lung.
„Adopția AI-ului în companiile din România pornește de jos, de la inițiativa angajaților. Managementul companiilor trebuie să ia o decizie asumată, acum: fie integrează AI-ul într-o strategie asumată, fie îl lasă să se dezvolte necontrolat. Cea mai sensibilă parte a acestei decizii privește pozițiile de început de carieră… Juniorii de azi sunt seniorii de peste cinci ani. Dacă firmele renunță la această treaptă de intrare în profesie, nu vor mai avea oameni pregătiți să preia proiectele complexe”.
— Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
