„Nu mă îmbăt, deci nu-mi face rău”. Miturile despre alcool care îți pot afecta sănătatea
Un gastroenterolog explică ce se ascunde în spatele „paharului nevinovat” băut zilnic
„Nu te îmbeți. Ai analize bune. Bei numai vin de calitate.” Sunt trei dintre cele mai întâlnite argumente prin care oamenii își justifică un consum regulat de alcool. Problema este că niciunul dintre ele nu garantează că alcoolul nu afectează sănătatea.
Dr. David Marica, medic specialist gastroenterolog, explică diferența dintre un consum mai redus și unul lipsit de riscuri și răspunde celor mai frecvente întrebări despre alcool, ficat și sănătate.
Un pahar mic nu înseamnă risc zero
Un pahar băut ocazional nu are același risc precum consumul mare sau episoadele repetate de beție. Contează cantitatea, frecvența și perioada în care obiceiul se repetă. Însă un risc mai mic nu înseamnă un risc zero.
Alcoolul poate contribui la apariția bolii hepatice, hipertensiunii, tulburărilor de ritm cardiac și mai multor tipuri de cancer, inclusiv cancer colorectal și cancer de sân.
Vinul roșu nu este un „medicament” pentru inimă
Ideea că vinul roșu protejează inima este una dintre cele mai răspândite justificări pentru consumul de alcool.
Unele studii au identificat asocieri între consumul moderat și anumite rezultate cardiovasculare, însă o asociere nu demonstrează că alcoolul este cauza beneficiului.
Vinul roșu conține polifenoli, însă aceștia pot fi obținuți și din struguri, fructe de pădure și alte alimente, fără consum de alcool.
Pentru sănătatea cardiovasculară există măsuri cu beneficii demonstrate: activitatea fizică, renunțarea la fumat, alimentația echilibrată și controlul tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei.
Ce înseamnă, de fapt, „beau doar puțin în fiecare seară”
Un pahar în fiecare seară înseamnă șapte pahare într-o săptămână. Iar paharul de acasă poate fi mult mai mare decât porția pe care o avem în minte atunci când spunem că bem „puțin”. Expunerea totală contează atunci când obiceiul se repetă luni sau ani.
De asemenea, faptul că alcoolul este eliminat din sânge până dimineața nu anulează efectele consumului repetat.
Contează și cantitatea consumată la o singură ocazie, prin riscurile imediate asociate intoxicației, accidentelor, comportamentelor riscante sau anumitor probleme cardiace.
Un „pahar” poate însemna cantități foarte diferite de alcool
Volumul și concentrația alcoolică fac diferența.
De exemplu, potrivit medicului:
- 150 ml de vin cu 12% alcool conțin aproximativ 14 grame de alcool pur;
- 330 ml de bere cu 5% conțin aproximativ 13 grame;
- 40 ml de băutură spirtoasă cu 40% conțin aproximativ 13 grame.
În schimb, 500 ml de bere la 5% ajung la aproape 20 de grame de alcool pur, iar 250 ml de vin la 13% înseamnă aproximativ 26 de grame. Astfel, simplul număr de pahare nu spune întreaga poveste.
Vinul scump nu este mai sigur pentru ficat
„Ficatul nu citește prețul de pe sticlă”, explică medicul.
Pentru efectele alcoolului contează în primul rând cantitatea de etanol consumată. La doze similare, efectul toxic de bază este comparabil, indiferent dacă alcoolul provine din vin, bere sau băuturi spirtoase.
Mai mult, o bere artizanală poate avea o concentrație alcoolică mai mare decât una obișnuită. Prețul, originea sau povestea unei băuturi nu îi conferă un efect protector asupra ficatului.
Dacă nu te îmbeți, nu înseamnă că alcoolul nu te afectează
Lipsa senzației de beție sau a mahmurelii nu reprezintă un test medical care să arate că organismul este protejat. Senzația de beție reflectă efectele acute asupra creierului și variază în funcție de cantitate, ritmul consumului și toleranță.
Ea nu poate spune dacă există acumulare de grăsime în ficat, fibroză sau efecte cardiovasculare care apar în timp. Poți avea impresia că funcționezi perfect și, în același timp, să ai un consum care îți crește riscurile.
Analize hepatice normale nu înseamnă automat ficat perfect sănătos
ALT și AST, cunoscute drept transaminaze, reflectă în principal leziunea celulară. Ele nu măsoară direct cantitatea de grăsime din ficat și nici gradul de fibroză.
Există persoane cu steatoză, fibroză sau chiar ciroză compensată care pot avea transaminaze normale.
De aceea, evaluarea trebuie făcută în contextul consumului de alcool, al celorlalte afecțiuni și al restului analizelor. Atunci când există indicație medicală, pot fi necesare și investigații pentru evaluarea fibrozei, precum elastografia.
Două valori în limite normale nu pot răspunde singure la toate aceste întrebări.
Cine este mai vulnerabil la efectele alcoolului
Riscul nu este identic pentru toată lumea. Excesul ponderal, diabetul, ficatul gras și hepatitele virale pot crește vulnerabilitatea ficatului. Contează și particularitățile fiecărei persoane, inclusiv sexul și predispoziția genetică.
Dacă există deja ficat gras, consumul de alcool rămâne relevant, indiferent de cauza inițială a problemei.
Cafeaua și mâncarea nu „anulează” alcoolul
Mâncarea poate încetini absorbția alcoolului și poate modifica felul în care sunt resimțite efectele acestuia. Nu îl neutralizează. Cafeaua poate face o persoană să se simtă mai trează, însă nu scade alcoolemia și nu face condusul după consumul de alcool sigur.
Nici suplimentele, vitaminele sau curele de detoxifiere nu transformă consumul zilnic de alcool într-un obicei sănătos.
În cât timp își poate reveni ficatul după renunțarea la alcool?
Depinde de ceea ce s-a întâmplat deja la nivelul ficatului. În formele timpurii, precum steatoza asociată consumului de alcool, ameliorarea poate începe în câteva săptămâni de abstinență. Fibroza se poate ameliora mai lent, iar în cazul cirozei cicatricile nu dispar întotdeauna complet.
Renunțarea la alcool rămâne însă benefică inclusiv în boala avansată, deoarece poate reduce complicațiile și îmbunătăți prognosticul.
Cu cât intervenția are loc mai devreme, cu atât cresc șansele de a limita efectele consumului.
Atenție: sevrajul alcoolic poate fi periculos
Persoanele care consumă cantități mari de alcool în fiecare zi nu ar trebui să presupună automat că oprirea bruscă este lipsită de riscuri.
Tremurăturile, transpirațiile, anxietatea sau starea de rău atunci când nu se consumă alcool pot fi semne care necesită evaluare medicală.
În astfel de situații, renunțarea la alcool trebuie făcută în siguranță, cu un plan adaptat situației fiecărei persoane.
Există o cantitate complet sigură?
Potrivit explicațiilor medicului, nu există un prag demonstrat sub care riscul de cancer asociat alcoolului să fie zero.
O cantitate mică are un risc mai mic decât una mare, însă un consum cu risc redus nu înseamnă automat un consum benefic pentru sănătate.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
