Autostrada Ploiești-Brașov, o „fantomă” de peste două decenii: Va mai fi realizat vreodată proiectul de pe Valea Prahovei?

După aproape 30 de ani de la primele demersuri din epoca post-ceauşistă și promisiuni repetate din partea autorităților central-guvernamentale, bilanțul Autostrăzii Ploiești–Brașov (A3) rămâne unul dezarmant: 0 kilometri construiți pe segmentul critic de pe Valea Prahovei, așa cum a subliniat jurnalistul Marius Nica în analiza sa pentru Observatorul Prahovean.

Pentru brașoveni și pentru toți cei care tranzitează frecvent una dintre cele mai aglomerate artere rutiere din țară – DN 1, autostrada reprezintă nu doar o promisiune de infrastructură, ci o necesitate acută de mobilitate și dezvoltare economică.

Cronologia unui eșec de infrastructură: De la anii ’60 la blocajul din 2026

1. Primele concepte și primul studiu (1967 – 2002): Ideea legăturii rapide dintre București, Ploiești și Brașov a fost conturată încă din perioada 1967–1970. Reconfirmată după 1990, tema a fost concretizată în 2002 prin primul studiu de fezabilitate modern.
2. Tentativele eșuate de concesiune și parteneriat (2004 – 2018):
   • 2004: Prima încercare de concesiune cu compania Vinci a eșuat după schimbarea de guvern.
   • 2009–2010: Licitația pentru sectorul Comarnic–Brașov (58 km) atribuită asocierii Vinci–Aktor a fost reziliată de consorțiu din lipsă de finanțare.
   • 2012–2015: O nouă negociere (Vinci–Strabag–Aktor) a urcat costurile estimate de construcție, operare și întreținere la suma uriașă de 8,5 miliarde de euro, fiind ulterior anulată pentru a nu destabiliza indicatorii macroeconomici ai României.
   • 2017–2018: Încercările de colaborare cu Banca Mondială au fost abandonate rapid în favoarea unui model de Parteneriat Public-Privat (PPP), și acesta îngropat ulterior.
3. Studiul de fezabilitate fără sfârșit (2021 – 2026): În 2021, CNAIR a semnat cu firma Consitrans un contract de 46,55 milioane lei (fără TVA) pentru revizuirea studiului de fezabilitate și proiectul tehnic, cu termen inițial de 30 de luni. După 5 ani, studiul nu este finalizat.Trecut în administrarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) în 2025, proiectul s-a lovit de neînțelegeri privind volumul de foraje geotehnice. Deși în aprilie 2026 s-a anunțat deblocarea situației prin stabilirea unei teme de investigație ce include 33.000 metri liniari de foraje, proiectul rămâne împotmolit în faza de studiu.
4. Soluții de avarie: Varianta centurilor ocolitoare. Deși deschiderea centurii Comarnic a mai eliberat din aglomerația istorică de la Nistorești, traficul rămâne blocat frecvent pe raza stațiunilor Sinaia, Bușteni și Azuga. În prezent, centura Bușteni-Azuga este realizată doar în proporție de 16%, având ca termen optimist de finalizare a doua jumătate a anului 2029.

Credeți că se va mai realiza vreodată Autostrada Ploiești–Brașov?

Analizând istoricul proiectului și stadiul actual din 2026, perspectivele de a vedea autostrada completă în următorii câțiva ani rămân sceptice, dar nu complet imposibile pe termen foarte lung. Proiectul se lovește de trei mari bariere:

1. Complexitatea tehnică şi a reliefului: Traseul prin Prahova presupune numeroase tuneluri, viaducte și poduri, ceea ce ridică drastic costurile totale de execuție.
2. Absența licitației de execuție și a finanțării clare: În prezent, nu există nicio procedură lansată pentru atribuirea execuției rutiere, nici o sursă financiară cert garantată și niciun calendar de execuție.
3. Dependența de lucrări de suprafață (centuri): Strategia actuală a autorităților pare axată pe bucăți de centuri ocolitoare (precum Bușteni–Azuga), iar prioritizarea unei autostrăzi montane complete tinde să fie amânată.

Proiectul se va putea realiza, dar cel mai probabil doar etapizat sau într-un orizont de timp foarte îndepărtat (după 2030-2035), cu condiția ca etapa de studiu geotehnic deblocată în 2026 să fie finalizată riguros și să fie atrase fonduri europene nerambursabile dedicate infrastructurii majore de transport.