Bilanț la 5 luni de la preluarea Ministerului Energiei: A stins Ilie Bolojan „incendiul” din sistemul energetic sau doar a amânat o criză majoră?
La cinci luni de la preluarea interimatului la Ministerul Energiei, activitatea lui Ilie Bolojan este obiectul unei analize detaliate realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Expertul Dumitru Chisăliță evaluează mandatul acestuia drept unul dintre cele mai dinamice din ultimii 36 de ani, dar avertizează: viteza administrativă și ședințele maraton nu reprezintă, în sine, o reformă structurală.
Preluat pe 5 aprilie 2026, într-un moment critic pentru România – marcat de secetă severă, opriri neplanificate la Cernavodă, investiții blocate și importuri masive la prețuri uriașe pe timpul serii -, interimatul lui Bolojan a readus rigoarea administrativă în clădirea ministerului, însă vulnerabilitățile de fond ale sistemului rămân vizibile.
Ce a funcționat: Management eficient de criză și decizii rapide
Conform analizei AEI, meritul principal al lui Ilie Bolojan este prevenirea unei pene generale de curent (blackout) sau a unor întreruperi majore prin coordonarea strânsă a producătorilor, operatorilor și marilor consumatori.
- Reacție operațională: A mobilizat capacitățile interne de producție pe cărbune, a gestionat importurile de urgență și a pregătit planuri de reducere voluntară a consumului industrial.
- Proiecte repuse pe tapet: Centrala de la Iernut a primit din nou atenție prioritară, conducerea Romgaz a fost pusă sub presiune pentru respectarea termenelor, iar investițiile private precum cea de la Mintia au fost sprijinite pe partea de avizare.
- Tranzacția Azomureș: Preluarea platformei Azomureș de către Romgaz este considerată cel mai concret pas al acestei perioade, având potențialul de a salva o industrie strategică și de a asigura o piață internă pentru gazul românesc.
Unde se oprește performanța: Măsurile care nu se văd încă pe facturi
Analiza subliniază că instrumentele folosite de minister au fost mai degrabă soluții de avarie decât reparații de fond ale rețelei naționale.
- Fără mecanisme permanente de control: Propunerile AEI privind crearea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, a unui comandament permanent și a unui tablou de bord public săptămânal nu au fost transpuse în practică. Publicul a primit avertismente și declarații, dar nu și transparență totală privind proiectele blocate.
- Fonduri mari, dar fără impact imediat la consumator: Schemele de 100 de milioane de euro pentru contoare inteligente și 150 de milioane de euro pentru stocare în baterii sunt direcții corecte, însă un contor nu reduce factura dacă nu este însoțit de tarife dinamice, iar stocarea are nevoie de studii clare de sistem pentru a nu deveni doar o oportunitate de afaceri pentru furnizorii de echipamente.
- Companiile de stat și consumatorii vulnerabili: Diagnosticul privind salariile nejustificate și indicatorii formali din companiile energetice de stat a fost corect, însă auditurile nepublicate și reproșurile televizate nu au fost urmate de sancțiuni manageriale clare. În plus, protecția consumatorilor vulnerabili continuă să se bazeze pe compensări și plafonări generale temporare.
O analiză în două nuanțe
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, mandatul interimar al lui Ilie Bolojan merită o apreciere ridicată din punct de vedere al vitezei de reacție și al capacității de administrare a unei crize severe. El a demonstrat că multe blocaje din sistem erau pur și simplu tolerate din lipsă de voință politică.
Totuși, la finalul celor 5 luni, România nu are încă centrala de la Iernut în funcțiune, bateriile instalate sau facturi demonstrabil mai mici pentru populație și industrie. Istoria acestui mandat nu va fi scrisă prin numărul ordinelor semnate sau al conferințelor de presă, ci prin numărul proiectelor care vor ajunge efectiv să producă energie ieftină și sigură pentru cetățeni.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
