Lupii din Carpații Meridionali, sub lupa ADN-ului: Secretele haitelor, riscurile instabilității și lecția de coexistență de la Brașov

Lupul rămâne una dintre cele mai enigmatice și fascinante prezențe din pădurile României, iar datele de ultimă oră publicate de Fundația Conservation Carpathia oferă o radiografie fără precedent a populației de mari carnivore din Carpații Meridionali. Studiul genetic realizat în sezonul 2024–2025 pe o suprafață de 1.400 km² – ce cuprinde Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și Parcul Național Piatra Craiului – dezvăluie o lume dinamică, aflată într-o continuă reorganizare socială.

Tabloul genetic din teren: 24 de indivizi și o dinamică neașteptată

În ultimul sezon de monitorizare, echipele de teren au recoltat 259 de probe ADN (urină pe zăpadă, excremente, fire de păr), ridicând totalul la peste 1.100 de probe colectate în ultimii șapte ani. Datorită tehnologiei moderne și camerelor cu detecție automată, rata de identificare genetică a atins pragul de 68,7%.

Analiza recentă a confirmat prezența a 24 de lupi (10 femele și 14 masculi). Cu toate acestea, structura socială a suferit modificări substanțiale:

• Reorganizare în grupuri mici: Cele șase familii mari cunoscute anterior s-au divizat temporar în nouă haite de dimensiuni mai reduse.
• Scăderea densității: Densitatea populației a scăzut de la 2,35 lupi/100 km² (în 2019–2020) la aproximativ 1,46 lupi/100 km² în prezent.
• Fără hibridizare recentă: Un semnal extrem de pozitiv pentru sănătatea genetică a speciei este absența cazurilor de hibridizare lup-câine în ultimele analize (singurul caz din zonă fiind înregistrat în 2019).

Instabilitatea haitelor: De ce schimbă lupii partenerii an de an?

Deși lupii sunt cunoscuți ca fiind animale monogame, datele din Carpații Meridionali arată o schimbare frecventă a perechilor reproducătoare. Dintre cele nouă familii identificate, doar una singură și-a păstrat ambii parteneri din anii precedenți. În toate celelalte cazuri, unul dintre părinți a fost înlocuit sau nu a mai fost detectat.

Scăderea numărului de indivizi maturi și experimentați poate fi cauzată atât de factori naturali, cât și antropici (precum braconajul sau intervenția umană). Specialiștii avertizează că o astfel de instabilitate structurală poartă riscuri: haitele fragmentate și lupii tineri, lipsiți de experiența necesară pentru a vâna pradă sălbatică mare, pot fi tentați să se apropie de așezările umane în căutare de hrană ușor accesibilă.

„Sunt necesari cel puțin 10–15 ani de monitorizare continuă pentru a putea stabili o tendință clară a populației de lupi” – Fundația Conservation Carpathia.

Povestea lui „Coadă Scurtă”: Vedeta cu amprentă genetică și 250 km² de teritoriu

Relația dintre tehnologie și munca de teren este cel mai bine exemplificată de masculul supranumit „Coadă Scurtă”. Identificat prima dată în 2022 după coada sa ruptă, acesta a fost înregistrat de 29 de ori prin probe ADN și de 20 de ori pe camerele video.

Datele au permis reconstrucția traseului său extraordinar: din zona Râului Târgului – Lacul Râușor până în Valea Dâmboviței (Lacul Pecineagu). Acolo, „Coadă Scurtă” formează din 2022 cea mai longevivă pereche reproducătoare din cadrul studiului, stăpânind un teritoriu de aproximativ 250 km² ce se întinde de la izvoarele Dâmboviței până la porțile orașului Zărnești, peste Masivul Piatra Craiului.

Arhitectul pădurii: De la bariera împotriva șacalilor la doar 3-4 atacuri pe an

Prezența lupului este vitală pentru menținerea echilibrului ecologic:

1. Reglează fauna de erbivore: Controlul populațiilor de cerbi, căpriori și mistreți previne suprapășunatul și ajută la regenerarea naturală a pădurilor.
2. Creează „peisajul fricii”: Obligă ierbivorele să își schimbe traseele, protejând zonele sensibile precum luncile râurilor.
3. Ține șacalii la distanță: În timp ce șacalul auriu se extinde rapid în zonele europene unde lupul a dispărut, în aria de studiu din Meridionali șacalul a fost observat doar de două ori în opt ani, fără a se stabili.
4. Hrănește ecosistemul: Resturile lăsate în urmă susțin specii necrofage precum corbii, vulpile și numeroase nevertebrate.

Model de conviețuire la Brașov: Metoda tradițională care dă roade

În ciuda temerilor legate de pagubele asupra șeptelului, modelul aplicat în zona de proiect dovedește că coexistența este posibilă. Datorită măsurilor tradiționale de protecție (ciobani implicați, câini din rase locale, țarcuri și garduri electrice pe timpul nopții), în ultimii șapte ani s-au înregistrat doar 30 de incidente generate de lupi – adică o medie redusă de 3-4 cazuri pe an.

Toate pagubele au fost compensate direct de Fundația Conservation Carpathia în natură, prin donarea unui număr egal de oi către crescătorii afectați.

Pentru zona Brașovului și a Carpaților Meridionali, prezența lupului nu reprezintă doar un indicator al sănătății ecosistemelor sălbatice, ci și o valoare identitară, culturală și turistică uriașă, ce reconfirmă statutul regiunii de capitală a naturii sălbatice din Europa.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.