Pesta la oi și alertele de Salmonella pun sub semnul întrebării siguranța alimentară: Risc major pentru brandul „Made in Romania”

Ciobanii protestează în Piața Victoriei din cauza blocării exporturilor de oi cauzată de pesta micilor rumegătoare, în timp ce un val de alerte sanitare privind loturi de carne de pui infestată cu Salmonella Enteritidis (identificate în Italia și Cehia) zguduie industria alimentară din România. O analiză Frames arată că aceste evenimente, deși par izolate, pun în pericol brandul „Made in Romania”, accesul pe piețele europene premium și încrederea consumatorilor locali.

Deficit structural: România vinde ieftin în afara UE și cumpără scump din interior

Deși datele INS pe primele șapte luni din 2026 arată o reducere a deficitului comercial alimentar la 2,25 miliarde de euro, cifrele ascund un dezechilibru grav:

• Excedent extracomunitar: +1,24 miliarde de euro (export de materie primă brută: cereale, animale vii).
• Deficit intracomunitar: -3,49 miliarde de euro (import de produse procesate, ambalate, cu valoare adăugată mare).
• Mecanismul comercial: România exportă ieftin acolo unde nu se cere trasabilitate strictă și cumpără scump din UE, unde concurența se bazează pe încredere și certificări.

Analiză pe sectoare: Încrederea dictează valoarea per tonă

• Carnea de pui: Singurul sector cu o creștere masivă a producției (550.000 tone). Totuși, prețul de export variază dramatic în funcție de încrederea pieței: 1.740 euro/tonă în Bulgaria vs. 3.780 euro/tonă în Franța.
• Carnea de porc: Producția internă acoperă doar 20% din consum (cauză principală: pesta porcină africană), generând un deficit anual de peste 830 de milioane de euro.
• Lactatele: Se exportă produse semifinite și se importă produse premium/bio, generând un deficit constant de peste 700 de milioane de euro.
• Băuturile și vinul: Excedentul categoriei vine exclusiv din tutun. La vin, deși România este al 6-lea producător din UE, importurile depășesc exporturile într-un raport de 4 la 1 din cauza fărâmițării suprafețelor viticole (medie de 0,2 ha/exploatație).

Efectul alertelor RASFF: Externalizarea costului reputațional

Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje (RASFF) nu menționează public numele companiei când emite o alertă, ci doar țara de origine și ștampila ovală. Acest lucru creează un risc colectiv: producătorii care respectă regulile plătesc pentru greșelile celor care derapează, iar cumpărătorii externi penalizează întreaga marcă națională.

3 pași propuși pentru salvarea exporturilor

1. Publicarea voluntară de date: Producătorii să afișeze indicatori de conformitate, rata neconformităților și rezultatele autocontrolului.
2. Centralizarea datelor oficiale: ANSVSA și ANPC să ofere o platformă publică și accesibilă cu istoricul de verificare al procesatorilor.
3. Măsuri la nivel european: Promovarea identificării directe a operatorilor cu abateri grave în sistemul RASFF Window, pentru ca sancțiunea să cadă pe firmă, nu pe țară.