Scandalul parcării din Parcul Titulescu: Între promisiunea decongestionării Brașovului și riscul unui contract de concesiune pe o jumătate de secol

Conform unei analize publicate pe republica.ro de Björn Anseeuw – fost viceprimar al orașului belgian Ostende, în prezent rezident la Brașov -, planul municipalității de a construi o parcare subterană în Parcul Titulescu ridică semne majore de întrebare. În timp ce administrația locală susține că investiția va reda Centrul Istoric pietonilor, criticii proiectului și cetățenii mobilizați avertizează că inițiativa va atrage și mai mult trafic, distrugând un spațiu verde tradițional și blocând politica de mobilitate a orașului până în 2075.

Pentru a înțelege complexitatea temei, este necesară o punere în balanță a argumentelor ambelor tabere:

Poziția Primăriei și a susținătorilor proiectului

• Decongestionarea centrului: Municipalitatea argumentează că o parcare subterană de 440 de locuri va absorbi mașinile staționate pe străzi, permițând extinderea zonelor pietonale și a benzilor dedicate transportului public.
• Soluție modernă de infrastructură: Susținătorii consideră că mutarea vehiculelor sub pământ este o metodă urbanistică eficientă de refacere a spațiului de la suprafață.
• Reevaluare calendaristică: Pentru a calma tensiunile, administrația a anunțat că va prioritariza o parcare în Centrul Civic, lăsând proiectul din Parcul Titulescu să fie reanalizat ulterior, în funcție de rezultate. S-a discutat și despre varianta unei parcări subterane în zona Teatrul Dramatic – Cimitirul Eroilor Revoluţiei.

Poziția opozanților și a autorului (Björn Anseeuw)

• Efectul de „atragere” a traficului: Creșterea capacității de parcare lângă Centrul Istoric atrage mai multe mașini în zonă, anulând obiectivul declarat de reducere a noxelor și a aglomerației.
• Concesiunea disproporționată pe 49 de ani: Normele europene recomandă ca durata unei concesiuni să acopere doar recuperarea investiției (de regulă 8–15 ani). O perioadă de 49 de ani oferită unui operator privat blochează capacitatea orașului de a-și schimba opțiunile de transport pentru două generații.
• Distrugerea patrimoniului natural: Tăierea copacilor maturi produce o pagubă ecologică ireversibilă; puieții plantați compensatoriu în altă parte nu pot înlocui beneficiile de microclimat și umbră oferite de un parc istoric.
• Legitimitat politică subțire: Decizia a fost votată în Consiliul Local la o diferență strânsă (16 la 9), majoritatea fiind obținută doar prin susținerea partidului AUR, în timp ce protestele străzii (peste 1.000 de participanți și 5.000 de semnături) arată o opoziție comunitară fermă.

Așa cum subliniază analiza, din experiența altor orașe europene, renunțarea la contractele de concesiune rigide este posibilă și necesară atunci când interesele de mobilitate ale comunității pe termen lung sunt puse în pericol.