Metoda „Black Friday” la pompă: Cum s-a transformat ieftinirea motorinei într-o farsă scumpă pentru români

Populația României asistă la o manevră comercială clasică de tip „Black Friday”, aplicată de această dată pieței carburanților. Înainte ca noua lege de sprijin pentru șoferi să intre în vigoare, prețul motorinei a fost urcat artificial pentru ca mai apoi să fie redus la un nivel apropiat de cel de la care nu ar fi trebuit să plece niciodată. Avertismentul vine din partea Asociației Energia Inteligentă (AEI), prin vocea președintelui acesteia, Dumitru Chisăliță.

Iluzia ieftinirii: Strategia de marketing din spatele reducerilor

Potrivit analizei AEI, tactica aplicată la pompă copiază fidel practicile comerciale controversate: un produs este scumpit de la 100 la 130 de lei, pentru ca ulterior să fie promovat cu surle și trâmbițe ca fiind „redus” la 105 lei. Deși pe panou apare o reducere spectaculoasă, cumpărătorul nu înregistrează niciun câștig real.

În cazul motorinei, scumpirea inițială până la 10,84 lei/litru, urmată de o scădere preconizată la aproximativ 10,35 lei/litru, lasă consumatorul pe minus. Raportat la un preț de bază justificat de 10,20 lei/litru, șoferii continuă să plătească 15 bani în plus pe litru, după ce au suportat deja tarifele umflate din perioada premergătoare legii.

Cine câștigă și cine plătește nota de plată?

În timp ce operațiunea este prezentată public drept un succes al statului și un mare sprijin acordat populației, bilanțul real arată diferit:

• Consumatorul final: Este singurul pierzător. A plătit carburant scumpit nejustificat și suportă efectul în lanț al acestei creșteri.
• Statul: Încasează sume mai mari din taxe și accize calculate la o valoare ridicată a produsului, construindu-și ulterior o imagine de „salvator” odată cu scăderea prețului.
• Comercianții: Își asigură marje de profit ridicate prin vânzările la prețuri majorate.

Efectul de asimetrie: Scumpirile ajung în rafturi, ieftinirile rămân pe panou

Marea problemă a acestei strategii este că efectele asupra economiei reale nu se anulează reciproc atunci când prețul scade.

Atunci când motorina se scumpește, efectul este de lanț și se transmite imediat: transportatorii, agricultorii și distribuitorii își ajustezează costurile pe loc. În schimb, atunci când carburantul se ieftinește, tarifele de transport și prețurile alimentelor la raft nu scad. Scumpirile anterioare rămân blocate în inflație și în facturile de zi cu zi ale cetățenilor.

Solicitări de clarificare pentru instituțiile statului

În acest context, Asociația Energia Inteligentă cere instituțiilor de supraveghere răspunsuri clare la câteva întrebări critice:

1. Care au fost justificările economice concrete (cotații internaționale, fiscalitate, curs valutar, marje comerciale) pentru fiecare majorare de preț aplicată recent?
2. De ce mecanismele de control ale statului intervin doar după ce populația a plătit deja costurile umflate?
3. Cine poartă răspunderea dacă se dovedește că prețurile au fost crescute anticipat tocmai pentru a absorbi efectul viitoarei ieftiniri legislative?

AEI concluzionează că românilor nu li se oferă o reducere reală, ci li se returnează doar o fracțiune dintr-o scumpire nejustificată, într-un mecanism economic în care consumatorul finanțează atât problema, cât și aparenta ei soluție.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.