Cât putem trăi cu adevărat? Cercetătorii au stabilit limita biologică absolută a vieții umane
Prelungirea vieții cât mai mult posibil rămâne una dintre marile obsesii ale omenirii. De la piatra filosofală până la dietele moderne de detoxifiere, căutarea „tinereții fără bătrânețe” nu s-a oprit niciodată. În timp ce recordul absolut de longevitate îi aparține în continuare franțuzoaicei Jeanne Calment (care a trăit 122 de ani și 164 de zile), un nou studiu oferă un răspuns concret la o întrebare străveche: care este limita biologică maximă pe care un om o poate atinge?
Conform unor simulări realizate de cercetătorii de la Institutul de Știință și Tehnologie Skolkovo din Rusia, corpul uman are o „dată de expirare” scrisă în ADN, chiar și în cel mai ideal scenariu posibil.
Mutațiile din ADN: Inamicul tăcut care oprește „mașinăria”
Chiar dacă am duce o viață complet lipsită de stres, cu o alimentație perfectă și am reuși să eliminăm sau să tratăm toate bolile și cancerele, organismul tot ar ceda în cele din urmă. Cauza? Acumularea treptată a mutațiilor somatice în ADN, care ajung să uzese celulele până când acestea devin complet nefuncționale.
Cercetătorii ruși au calculat cât timp i-ar lua acestui proces de degradare genetică să doboare organismul uman. Rezultatul lor plasează pragul maxim al vieții umane între 150 și 190 de ani.
Dmitrii Kriukov, biolog computațional și coordonatorul studiului:
„Aceste cifre nu reprezintă un verdict inevitabil, ci un model teoretic. Studiul arată că mutațiile ADN-ului, deși au un rol limitat dacă sunt privite izolat, devin critice atunci când se combină cu alți factori de îmbătrânire”.
Nu toate organele îmbătrânesc la fel
Studiul publicat în revista NPJ Aging scoate în evidență și un alt detaliu fascinant: organele noastre nu se uzează în același ritm.
- Pielea și ficatul: Își reînnoiesc constant celulele și ar putea, teoretic, să funcționeze pe termen nelimitat.
- Inima și creierul: Au celule care, în mare parte, nu se pot înlocui. Acestea acumulează mutații de-a lungul întregii vieți, devenind punctul vulnerabil al organismului.
O limită dublă față de media actuală
În prezent, speranța medie de viață la nivel global este de aproximativ 71 de ani pentru bărbați și 73 de ani pentru femei (cu medii mai ridicate în statele europene, unde depășește adesea 80 de ani).
Faptul că limita biologică teoretică este de aproape 150 de ani – adică dublul mediei actuale – arată cât de mult cântăresc ceilalți factori externi (stilul de viață, mediul, bolile) în ecuația îmbătrânirii. Cercetătorii subliniază că identificarea acestei limite este doar primul pas către o teorie globală a îmbătrânirii, care ar putea ajuta, în viitor, la dezvoltarea unor terapii ce previn degradarea celulară.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
