Carieră pe fast-forward: Generația Z preferă riscul în locul unui job „sigur”. Ce trebuie să știe angajatorii din Brașov

Piața muncii din România – și implicit din hub-urile economice dinamice precum Brașovul – traversează un moment de cotitură în 2026. Tinerii din Generația Z (18-28 de ani) vin cu un set complet nou de reguli: deși câștigă cele mai mici salarii din piață, sunt cei mai optimiști, iar dorința de a urca rapid pe scara ierarhică depășește cu mult nevoia de stabilitate.

Conform studiului MKOR Employee Sentiment România 2026, realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de respondenți, asistăm la un paradox al tinerilor angajați.

Gen Z în mișcare: Bagajele sunt aproape făcute

Dacă angajații din generațiile anterioare prețuiesc un loc de muncă stabil, tinerii sunt gata oricând să își schimbe jobul dacă simt că bat pasul pe loc.

• 42% dintre tinerii Gen Z plănuiesc să își schimbe locul de muncă în următoarele șase luni (față de 30% media națională).
• 20% dintre aceștia sunt absolut siguri că vor pleca (scor 10 din 10 în studiu), preferând să acționeze rapid în loc să aștepte o schimbare din partea actualului angajator.
• Scorul mediu de probabilitate a schimbării jobului în rândul Gen Z este de 5,1 din 10, semnificativ mai mare decât media națională de 3,96.

Comparație rapidă: Ce ne determină să schimbăm jobul în 2026?

Factor de motivare	Generația Z (18-28 ani)	Millennials (29-43 ani)	Generația X (44-59 ani)	Media Națională
Creșterea venitului	75%	Aprox. 78%	Aprox. 78%	78%
Oportunități de avansare	43%	27%	22%	30%
Siguranța locului de muncă	18%	29%	36%	N/A

Paradoxul financiar: Salarii mici, optimism maxim

Deși pornesc de pe o poziție dezavantajată din punct de vedere financiar, tinerii nu se lasă descurajați. Datele MKOR arată un contrast izbitor între portofelul și starea de spirit a celor din Gen Z:

• Venituri sub medie: Gen Z are un venit mediu de aproximativ 3.700 RON, comparativ cu media națională de 4.900 RON. Mai mult, 57% dintre tineri câștigă sub pragul de 4.000 RON.
• Creșteri salariale mai dese: 28% dintre tinerii de 18-28 de ani au beneficiat de măriri salariale în ultimul an, spre deosebire de doar 20% dintre Millennials și 17% din Gen X.
• Percepția stabilității: În mod surprinzător, 24% dintre tinerii din Gen Z simt că siguranța locului lor de muncă a crescut (față de o medie generală de doar 10%).

„Gen Z nu respinge angajamentul față de un angajator, ci îl condiționează. Datele din Employee Sentiment România 2026 arată că Gen Z are venituri mai mici comparativ cu restul generațiilor și dorință de avansare mai mare și tocmai de aceea poate risca să caute un alt job. Companiile care vor reuși să rețină talentele Gen Z sunt cele care le arată un traseu concret de evoluție, o promovare în viitorul apropiat sau un proiect cu impact” – Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR.

Ce înseamnă asta pentru companiile din Brașov?

Brașovul a devenit un magnet pentru companiile de IT, outsourcing, automotive și servicii, sectoare care depind masiv de energia și competențele digitale ale tinerilor. Pentru managerii și specialiștii în HR din județ, concluziile studiului sunt un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat:

1. Stabilitatea nu mai este o monedă de schimb: Să îi promiți unui tânăr de 22 de ani că „va avea un loc sigur de muncă pe termen lung” nu mai funcționează. Pentru el, siguranța contează de două ori mai puțin decât perspectiva de a fi promovat.
2. Trasee de carieră clare (Career Pathing): Dacă un angajat Gen Z ocupă o poziție de execuție și nu vede unde poate ajunge în următoarele 6-12 luni, probabilitatea ca el să plece crește exponențial.
3. Flexibilitate și dinamică: Tinerii vor să simtă că evoluează. Dacă bugetul nu permite măriri salariale imediate, implicarea lor în proiecte noi sau cursuri de dezvoltare profesională (dorite de 32% dintre tineri) poate fi cheia retenției.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.