Protejarea minorilor în mediul online – între alarmă și acțiune

Trendul ascendent al abuzului digital în rândul copiilor și adolescenților a devenit una dintre cele mai grave provocări ale societății românești contemporane. Consumul excesiv pe platformele sociale, navigarea fără limite pe internet și apetitul crescând pentru gaming generează efecte tot mai vizibile asupra stării de bine a copiilor: scăderea stimei de sine, dezechilibre emoționale, anxietate, dificultăți de relaționare și oboseală psihică. Vorbim, în esență, despre sănătatea fizică, emoțională și mintală a generației care va construi România de mâine.

Cifrele sunt îngrijorătoare. Peste 22.000 de copii și adolescenți sunt înregistrați în România cu tulburări de sănătate mintală, conform Institutului Național de Sănătate Publică — un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat. Adolescenții noștri petrec între 8 și 12 ore zilnic în fața ecranelor, captivi rețelelor sociale. Iar un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2025, realizat pe 44 de țări, plasează România cu o rată de 22% dintre adolescenți care petrec timp excesiv în fața ecranelor — dublu față de media globală de 11%. Aceste date conturează imaginea unei crize reale a sănătății mintale a copiilor români, cu rădăcini adânci în consumul digital nesupravegheat.

În acest context, Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților a organizat astăzi cea de-a treia dezbatere pe tema „Protejarea minorilor în mediul online„, reunind reprezentanți ai Guvernului României, ai Ministerului Educației și Cercetării, Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Consiliului Național al Audiovizualului, Poliției Române — Siguranță Școlară, Autorității pentru Digitalizarea României, ANCOM, Microsoft, Google, precum și ai Federației Naționale a Părinților, Consiliului Tineretului din România, Uniunii Studenților din România, Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România și Consiliului Național al Elevilor.

Dezbaterea a confirmat un consens clar între specialiști: un cadru legislativ, oricât de bine construit, nu este suficient pentru a asigura o protecție reală a copiilor în mediul online. Răspunsul trebuie să fie sistemic, coordonat și susținut de toate instituțiile cu responsabilități în domeniu — școală, familie și stat, acționând împreună, în aceeași direcție.

Dintre direcțiile de acțiune agreate astăzi, menționez:

• elaborarea unei Strategii Naționale privind protecția minorilor în mediul online, care să ofere un cadru coerent și pe termen lung;
• stabilirea clară a responsabilităților fiecărei instituții implicate și a mecanismelor de cooperare inter-instituțională;
• reglementări specifice pentru măsuri de prevenție și mecanisme de raportare a situațiilor de risc;
• derularea unor campanii de educație digitală și media, adresate atât elevilor, cât și cadrelor didactice;
• educație parentală și campanii de informare și conștientizare a pericolelor din mediul online, destinate părinților;
• promovarea învățării între egali — studenți cu elevi, elevi cu elevi — ca formă eficientă și autentică de transfer de competențe digitale sănătoase.

De asemenea, reiterez elemente punctate pe parcursul celorlalte dezbateri, care vor contribui la deciziile finale:   

• vârsta minimă de acces la rețelele sociale – Australia a adoptat în 2024 o lege care interzice accesul copiilor sub 16 ani pe platformele sociale. Franța, Anglia și alte țări europene merg în aceeași direcție. România ar putea lua în considerare o reglementare similară — rămâne în dezbatere;
• responsabilizarea platformelor digitale – platformele – TikTok, Instagram, YouTube, jocurile online – sunt principalii actori care proiectează deliberat mecanisme de dependență. Reglementarea lor directă (algoritmi, notificări, design persuasiv) este esențială;
• formarea cadrelor didactice – educația digitală nu poate fi predată de profesori care nu au ei înșiși competențe în acest domeniu. Un program național de formare a cadrelor didactice este o condiție prealabilă, nu o opțiune;
• servicii de sănătate mintală accesibile – cazurile înregistrate privind tulburări ale sănătății mintale sunt probabil vârful icebergului. România are un deficit cronic de psihologi și psihiatri pediatrici. Fără capacitate de intervenție terapeutică, campaniile de prevenție vor rămâne insuficiente;
• cercetare națională sistematică – România nu are date proprii robuste despre impactul consumului digital asupra copiilor. O cercetare națională periodică ar fundamenta mult mai bine deciziile legislative și instituționale.

Comisia pentru Învățământ rămâne angajată în continuarea acestui demers și va urmări transpunerea concluziilor dezbaterilor în măsuri concrete, legislative și instituționale, în beneficiul copiilor și familiilor din România.

Deputat, Ariana-Oana BUCUR