IMPACT: Resursele României și facturile brașovenilor. De ce plătim prețuri de criză pe o producție internă ieftină?

În timp ce coloanele de mașini se întind de la intrarea dinspre Predeal până în centrul orașului, un alt indicator crește silențios, dar mult mai dureros: prețul la pompă. Într-o economie brașoveană bazată pe turism, transporturi și o industrie de componente care depinde de fiecare cent din costul logistic, scumpirea carburanților nu este doar o cifră pe bonul fiscal. Este un multiplicator de inflație care se va resimți rapid în prețul pâinii din cartierul Tractorul – de pildă – și în biletele de transport către Poiana Brașov.

Asociația Energia Inteligentă ridică o întrebare legitimă care devine imposibil de ignorat: este justificată alinierea integrală la prețurile internaționale atunci când o parte semnificativă din combustibil provine din țiței extras din subsolul României, cu costuri mult mai mici? În perioade de volatilitate extremă, cum este cea generată de tensiunile externe, asistăm la fenomenul de captare de rentă de criză. Deși legală, această practică devine discutabilă într-un context social fragil, unde antreprenorii locali se luptă să rămână competitivi.

Combustibilul nu este un produs oarecare, ci o forță macroeconomică. Pentru un județ ca Brașovul, impactul este unul sistemic. Transportatorii locali își văd marjele de profit evaporate și sunt forțați să crească tarifele, în timp ce fermierii din Țara Făgărașului sau zona Rupea suportă costuri mai mari pentru lucrările agricole. Nici sectorul construcțiilor, aflat în plină expansiune în județ, nu scapă neatins, fiind nevoit să ajusteze devizele din mers. Chiar și turismul, motorul orașului, riscă să devină mai scump pentru vizitatori, afectând indirect restaurantele și hotelurile locale.

Există însă precedente de responsabilitate în sectorul energetic românesc. Companii precum Hidroelectrica sau Romgaz au demonstrat că avantajul producției interne poate fi utilizat pentru a oferi prețuri competitive, acționând ca un tampon în fața șocurilor externe. În schimb, când un actor integrat alege să transmită integral presiunea externă către consumator, deși extrage țiței ieftin din țară, ruptura dintre realitatea de la pompă și rapoartele financiare record devine o sursă periculoasă de tensiune socială.

Asociația Energia Inteligentă nu pledează pentru populism sau pentru decuplarea totală de piața liberă. Soluția stă în ajustări temporare de marjă în perioade de șoc speculativ, în transparență totală privind mixul de țiței din rezervoare și în asumarea rolului de stabilizator economic de către companiile mari care operează pe resursele țării.

În spatele fiecărui litru de motorină alimentat la stațiile din Brașov se află un părinte care duce copilul la școală, un curier care livrează mărfuri sau un mic antreprenor care încearcă să nu închidă afacerea. Resursele sunt ale acestei țări, companiile operează aici, iar consumatorii sunt cetățenii acestui stat. Întrebarea nu este dacă prețul poate crește, ci de ce trebuie să crească la maximul posibil atunci când societatea suferă. În vremuri dificile, liderii adevărați aleg echilibrul, nu doar profitul trimestrial.