Benzina la 10 lei, un scenariu tot mai real? De ce ieftinirea barilului după declarațiile lui Trump este doar o „pauză de respirație” pentru români

Piețele energetice globale traversează o perioadă de incertitudine majoră, cu răsturnări de preț de la o zi la alta, într-un context în care tensiunile geopolitice dictează ritmul economiei. După ce prețul țițeiului a atins recent pragul alarmant de 120 de dolari pe baril, o serie de declarații optimiste venite din partea președintelui american au reușit să calmeze temporar spiritele, coborând cotația spre 90 de dolari. Totuși, această gură de aer ar putea fi înșelătoare pentru consumatorii din România, unde mecanismele de taxare și costurile de rafinare mențin o presiune constantă asupra prețului de la pompă.

O analiză recentă realizată de compania de consultanță Frames arată exact cum se traduce fluctuația cotației țițeiului pe bursele internaționale direct în portofelele românilor. Experții avertizează că, dincolo de optimismul de moment, ne aflăm într-o evoluție de tip „dinți de fierăstrău”, caracterizată prin creșteri și scăderi violente în funcție de evoluția conflictelor din Orientul Mijlociu. Amenințările privind blocarea Strâmtorii Ormuz, o arteră vitală pentru transportul petrolier global, mențin un risc structural de scumpire pe care nicio declarație politică nu îl poate elimina complet.

Potrivit scenariilor analizate de Frames, structura prețului la noi în țară este extrem de rigidă. La un baril cotat la 77 de dolari și un curs valutar de 4,38 lei pentru un dolar, costul de bază al unui litru de combustibil este de aproximativ 3,50 lei. Peste această sumă se adaugă însă accizele fixe și TVA-ul, ceea ce face ca prețul final să depășească pragul de 7,90 lei. În momentul în care barilul atinge pragul psihologic de 100 de dolari, taxele aplicate procentual amplifică automat scumpirea, împingând prețul benzinei spre 9,20 lei pe litru.

Cel mai sumbru scenariu luat în calcul, numit „Cod Roșu” pentru economia națională, prevede un baril la 125 de dolari. În această situație, calculele arată că benzina ar sparge bariera de 10,50 lei pe litru, o valoare care ar declanșa un efect de domino devastator în întreaga economie reală. Transportatorii de marfă ar fi obligați să actualizeze tarifele instantaneu pentru a supraviețui, iar aceste costuri logistice s-ar transfera imediat în prețul final al alimentelor de bază, al materialelor de construcții și al bunurilor de larg consum.

În fața acestui risc, intervenția statului devine esențială, însă opțiunile sunt limitate și vin cu propriile pericole economice. Guvernul poate decide o reducere temporară a accizelor sau o scădere a cotei de TVA, măsuri care ar tăia imediat din prețul afișat la stațiile de alimentare. Totuși, analiștii Frames avertizează că aceste tăieri de taxe înseamnă încasări mai mici la buget, ceea ce ar putea îngreuna finanțarea sistemului de sănătate sau a pensiilor. O altă variantă ar fi compensarea directă a prețului prin subvenții, însă o plafonare strictă, fără acordul pieței, ar putea genera efecte catastrofale precum închiderea stațiilor de alimentare sau raționalizarea combustibilului.

În concluzie, deși scăderea cotațiilor de marți dimineață aduce un strop de speranță, fundamentele pieței rămân extrem de fragile. Absorbția unui șoc de preț la nivel de stat trebuie să fie un compromis extrem de bine calculat între protecția portofelului cetățeanului și stabilitatea economică pe termen lung. Până la o stabilizare reală a situației internaționale, șoferii români trebuie să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate extremă, unde prețul la pompă va continua să fie un barometru al tensiunilor globale.