Brașovul, între „Modelul Ploiești” și impactul economic: Cât ne costă, de fapt, eliminarea „păcănelelor”?
După declarațiile de intenție venite dinspre Ploiești, Slatina și Iași, întrebarea care stă pe buzele brașovenilor este: urmează Brașovul? O eventuală decizie de a interzice jocurile de noroc sub Tâmpa nu este doar o bătălie morală, ci și una a cifrelor. Într-un oraș turistic care se bazează pe servicii, eliminarea acestui sector ar produce unde de șoc de ambele părți ale baricadei.
Argumentele Pro: Siguranță socială și un centru istoric curat
Cei care susțin măsura eliminării jocurilor de noroc din municipiu invocă trei piloni principali:
- Reducerea dependenței patologice: Brașovul se confruntă, la fel ca orice oraș mare, cu drame familiale cauzate de dependența de jocuri. Eliminarea tentației din cartierele dens populate ar putea reduce rata infracționalității asociate cu nevoia de bani pentru joc.
- Protejarea imaginii orașului: În special în Centrul Istoric și în cartierele de tranzit (Gara Brașov, Bulevardul Gării), sălile de jocuri cu reclame luminoase agresive sunt considerate o „pată” vizuală pe arhitectura orașului turistic.
- Presiunea publică: Tot mai multe asociații de părinți și grupuri civice locale cer îndepărtarea sălilor din proximitatea liceelor de prestigiu din oraș (cum ar fi Șaguna sau Meșotă), unde expunerea minorilor este maximă.
Argumentele Contra: Gaura din buget și riscul pieței negre
Pe de altă parte, industria jocurilor de noroc este un contributor cert la buget. Ce s-ar pierde?
- Impozite pe clădiri și chirii: Sălile de jocuri ocupă spații comerciale generoase, adesea la parterul blocurilor sau în clădiri istorice, plătind impozite locale pe clădiri nerezidențiale la cotele maxime stabilite de Consiliul Local.
- Taxa de afișaj și publicitate: Brașovul încasează sume importante din reclamele acestor operatori, bani care ajung direct în bugetul local pentru investiții în infrastructură.
- Locuri de muncă: Sute de brașoveni (casieri, supraveghetori, personal de mentenanță) și-ar putea pierde locul de muncă, punând presiune pe bugetul de asigurări sociale.
- Efectul de „migrare”: Experții avertizează că interzicerea fizică în Brașov va împinge jucătorii fie către mediul online (unde controlul vârstei este mai greu de realizat), fie către localitățile limitrofe (Săcele, Ghimbav, Cristian), transformând Brașovul într-un „exportator de dependență” fără a rezolva problema.
Analiză de Impact: Câți bani se pierd?
Conform legislației actuale (OUG 77/2009), grosul taxelor de licențiere merge la bugetul de stat. Totuși, la nivelul Brașovului, primăria ar pierde:
- Taxele locale directe: Impozitul pe clădiri și terenuri, plus taxele pe spectacole (unde e cazul).
- Impozitul pe salarii: O cotă de 15% din impozitul pe venitul angajaților din aceste săli se întoarce la bugetul local.
- Estimare: Deși cifra exactă este confidențială la nivel de operator, pierderea anuală pentru bugetul Brașovului dintr-o astfel de măsură radicală s-ar putea ridica la câteva milioane de euro, echivalentul asfaltării a câteva străzi sau al modernizării unui parc.
Mimare sau reformă?
Dacă primarul Brașovului va decide să urmeze exemplul colegului din Ploiești, Mihai Polițeanu, va trebui să pună în balanță linia etică (viețile salvate) versus linia financiară. O soluție de mijloc, discutată deja în alte capitale europene, ar fi nu interzicerea totală, ci mutarea sălilor la periferia orașului, lăsând zonele rezidențiale și turistice „curate”.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
