Argintul devine metalul secolului XXI – AI, energia verde și restricțiile Chinei impulsionează prețul la un nivel record

Argintul a ieșit din umbra aurului și s-a impus ca unul dintre cele mai strategice metale pentru economia globală, datorită cererii tot mai mari din sectorul tehnologic și energetic. În timp ce aurul rămâne un activ refugiu, argintul este acum indispensabil pentru industrii critice, precum inteligența artificială, panourile solare, vehiculele electrice și infrastructura digitală.

Potrivit lui Radu Bădiceanu, Partener PwC România, factorii principali care determină această creștere spectaculoasă sunt combinația dintre cererea industrială accelerată și restricțiile impuse de China asupra exporturilor. La 1 ianuarie 2026, China a reclasificat argintul ca material strategic, introducând un regim strict de licențiere și control al exporturilor. Astfel, metalul este prioritizat pentru consumul intern în industriile considerate critice, creând un efect de „supply squeeze” pe piețele internaționale.

Cererea globală de argint este alimentată în primul rând de tehnologie și energie verde. În centrele de date și aplicațiile AI, argintul este esențial pentru semiconductori, senzori și echipamente inteligente integrate în infrastructură digitală. În panourile solare fotovoltaice, metalul este folosit ca pastă conductivă, transformând lumina în energie electrică cu eficiență ridicată. În industria auto, în special în segmentul vehiculelor electrice, argintul este prezent în sistemele de baterii, electronica de bord și infrastructura de încărcare, consumul per vehicul fiind semnificativ mai mare decât la mașinile clasice.

Această cerere tot mai mare s-a reflectat și în evoluția prețului. În 2025, argintul a crescut cu aproximativ 150%, de la 29 USD/uncie la sfârșitul lui 2024, până la valori record de peste 80 USD/uncie, închizând anul în jur de 72 USD/uncie. În comparație, aurul a înregistrat o creștere de circa 65% în aceeași perioadă. Specialiștii estimează că prețul argintului ar putea depăși 100 USD/uncie în 2026, pe fondul cererii industriale susținute și al limitării ofertei externe.

Restricțiile Chinei au un impact direct asupra pieței globale. Numărul exportatorilor autorizați a fost limitat la 44 de companii, selectate pe baza capacității de producție, istoricului de export și conformității cu standarde stricte. Această măsură conferă statului chinez controlul asupra volumelor disponibile pe piețele internaționale, similar cu modul în care sunt gestionate metalele rare, și creează incertitudine pentru companiile care depind de argint.

Pe termen scurt, efectele asupra sectorului AI și infrastructurii digitale sunt moderate, datorită stocurilor existente și flexibilității furnizorilor. Pe termen mediu și lung însă, companiile vor trebui să-și adapteze strategiile, să-și constituie stocuri, să exploreze alternative tehnologice sau materiale și să gestioneze riscurile de aprovizionare. Într-o lume în care investițiile în centre de date și soluții AI se estimează la circa 3.000 miliarde USD pentru perioada 2026–2030, fluctuațiile prețului argintului pot influența ritmul de dezvoltare și marjele de profit ale companiilor globale.

Astfel, argintul nu mai este doar un metal prețios, ci o resursă strategică pentru secolul XXI, aflat la intersecția dintre tehnologie, energie regenerabilă și geopolitică, cu un rol esențial în economia digitală și verde a viitorului.