Impozitele care schimbă regulile jocului la Brașov: ce se ascunde în spatele creșterilor record din 2026 / Și este doar începutul…

Anul 2026 a început cu o surpriză neplăcută pentru mii de brașoveni, care au descoperit că impozitele pe locuințe și mașini au crescut abrupt, uneori la niveluri greu de explicat. Pe rețelele de socializare au apărut capturi de ecran și mărturii ale unor proprietari care reclamă majorări de peste 200%, unele ajungând chiar la 267% față de anul precedent – Detalii, AICI. Dincolo de indignarea firească, se ridică o întrebare esențială: este vorba despre un abuz local sau despre începutul unei schimbări fiscale structurale, dictate de PNRR?

Răspunsul pare să fie mai degrabă al doilea.

Creșterile din 2026 nu sunt rezultatul unui singur act administrativ, ci efectul cumulativ al unui nou cadru fiscal adoptat la nivel național la finalul lui 2025 și validat de Curtea Constituțională. Acesta modifică fundamental modul de calcul al impozitelor locale, pregătind terenul pentru implementarea sistemului e-Proprietatea – un registru digital național care va lega impozitul direct de valoarea de piață a imobilelor.

Deși e-Proprietatea nu este încă funcțională, regulile din 2026 reprezintă o etapă intermediară. Reducerile pentru vechimea clădirilor au fost eliminate, valorile impozabile de referință au fost majorate semnificativ, iar marja de manevră a autorităților locale a fost restrânsă. Practic, chiar și fără raportarea directă la prețul pieței, impozitele au fost „împinse” în sus printr-o recalibrare forțată a bazei de calcul.

Într-un oraș precum Brașovul, unde piața imobiliară este una dintre cele mai scumpe din țară, efectul este amplificat. Apartamente care până în 2025 aveau impozite relativ mici ajung în 2026 să fie taxate la niveluri apropiate de cele din marile capitale europene, raportat la veniturile locale. De aici și senzația de șoc fiscal resimțită de proprietari, mai ales în cazul celor care dețin locuințe vechi, dar bine poziționate.

Cazurile de creșteri de peste 200% nu reprezintă o regulă generală, însă ele nu sunt nici simple erori. În multe situații, impozitul anterior era artificial de mic, rezultatul unui sistem forfetar cu numeroase reduceri și excepții. Odată eliminate aceste „plase de siguranță”, saltul procentual devine spectaculos, chiar dacă suma absolută nu atinge niveluri occidentale.

La fel de tensionată este situația în zona impozitării auto. Din 2026, impozitul pe mașini începe să reflecte mai clar principiul „poluatorul plătește”. Pentru Brașov, un oraș sufocat de trafic și probleme de mediu, acest lucru se traduce printr-o presiune fiscală crescută asupra proprietarilor de autoturisme diesel, în special cele cu motoare mari sau norme de poluare vechi. Sunt deja semnale că unele mașini ajung la impozite de ordinul miilor de lei anual, ceea ce transformă deținerea unui astfel de autoturism într-un lux greu de susținut.

În paralel, mașinile electrice și hibride beneficiază de un tratament fiscal mult mai blând, uneori simbolic, semnal clar al direcției în care statul vrea să împingă comportamentul consumatorilor. Nu este o întâmplare, ci o politică fiscală asumată, aliniată tendințelor europene.

Dincolo de 2026, miza reală este însă implementarea completă a e-Proprietatea. Atunci, impozitul nu va mai depinde de grile, zone sau decizii locale, ci de valoarea de piață a imobilului, recalculată automat. Într-un oraș turistic și universitar ca Brașovul, unde prețurile au crescut accelerat în ultimii ani, acest lucru ar putea însemna majorări automate de la un an la altul, fără nicio intervenție politică directă.

Cu alte cuvinte, ceea ce brașovenii resimt acum nu este finalul, ci începutul unei tranziții. Statul schimbă filosofia de taxare a proprietății, iar costul acestei schimbări este transferat treptat către cetățeni. Nemulțumirea este reală, dar la fel de reală este și direcția în care merge sistemul fiscal.

Pentru proprietari și șoferi, 2026 devine anul în care se conturează o nouă realitate: deținerea de bunuri imobile și autoturisme nu mai este doar o chestiune de achiziție, ci una de sustenabilitate fiscală pe termen lung.