Șefii Hidroelectrica au demisionat

Șefii Hidroelectrica au demisionat

Hidroelectrica a anunţat, vineri seara, că, în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere din 19 septembrie 2025, s-a decis, încetarea, de comun acord, a mandatelor a doi membri din Directorat: Karoly Borbély, președintele Directoratului/CEO, şi Marian Fețița, CFO. Încetarea mandatelor intră în vigoare începând cu 19 septembrie. Decizia a fost luată pentru a putea fi îndeplinit Jalonul 121 din PNRR privind managementul profesionist la companiile de stat energetice.

Acest jalon nu a fost îndeplinit, Comisia Europeană considerând că în cazul a 13 companii, printre care Hidroelectrica, managerii nu au fost numiţi în urma unor proceduri transparente şi corecte de selecţie. Printre cei vizaţi de Comisia Europeană se află şi cei doi membri ai Directoratului Hidroelectrica.

Hidroelectrica a mai precizat că „Ministerul Energiei, prin adresa din 18 septembrie 2025, a solicitat implementarea cu celeritate a măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor semnalate de Comisia Europeană în ceea ce privește situația Directoratului societății”.

„Domnilor Karoly Borbely și Marian Fetița nu li s-au imputat nereguli și nu s-a pus la îndoială legalitatea procedurii de selecție pentru funcțiile de CEO, respectiv CFO, dovadă fiind feedback-urile primite din interacțiunile cu stakeholderii. Astfel, dnul Karoly Borbely, dnul Marian Fetița și membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica au ajuns la un consens de încetare a mandatelor pentru a nu priva România de banii din PNRR”, se mai precizează în comunicatul Hidrolectrica.

Mai multe companii energetice trebuie să treacă, până în 28 noiembrie 2025, printr-un proces transparent și corect de selecție a noi manageri, pentru ca România să poată obține suma de 228 milioane de euro din PNRR, Jalonul 121 privind guvernanța corporativă. Sunt vizate 13 companii energetice, potrivit unei informări făcute de Ministerul Energiei în ședința de săptămâna trecută a Guvernului.

Companiile vizate sunt Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, SN Nuclearelectrica SA, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova SA, Midia Green Energy SA, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S., Compania Națională pentru Controlul Cazanelor Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), Eurotest și Radioactiv Mineral Măgurele SA, Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică Proiectare Mine pe Lignit S.A, Complexul Energetic Valea Jiului S.A.

Câţi bani risca România să piardă dacă nu erau întrerupte mandatele directorilor de la Hidroelectrica

În cazul directorilor de la Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia, Ministerul Energiei susținea, în informarea către Guvern, că nu poate face schimbarea directorilor, așa cum solicită Comisia Europeană, responsabile de acest lucru fiind Consliile de Supraveghere din cele două companii.

„Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar a SPEEH Hidroelectrica, respectiv Complexul Energetic Oltenia, nu deține instrumente legale pentru a putea obliga Consiliul de Supraveghere să revoce membrii Directoratului evidențiați în decizia COM”, se arată în documentul prezentat în ședința de guvern.

În informarea Ministerului Energiei către Guvern se arată că o revocare ar obliga Hidroelectrica la compensații de 5 milioane de lei. Pe de altă parte, dacă nu-i revocă pe directorii de la cele două companii, România ar pierde minimum 25 milioane de euro din Jalonul 121.

„Revocarea acestora fără justă cauză ar obliga Hidroelectrica la plata unor daune interese de aprox. 5 milioane lei (în context, calculul preliminar efectuat de experții MIPE indică o penalitate de minimum 25 milioane EUR pentru neîndeplinirea condițiilor aferente selecției Directoratului celor 2 companii – 4 persoane)”, se arată în documentul Ministerului Energiei.

Karoly Borbely fusese numit în funcţie în noiembrie 2023, anterior deținând funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere al companiei. Lui Borbely nu i s-a reproşat nimic din punct de vedere profesional, juridic sau etic şi nu s-a pretins nici că procesul de selecţie în urma căruia a fost desemnat CEO ar fi fost ilegal ca atare, însă Comisia Europeană a insistat pe lângă autorităţile de la Bucureşti în privinţa faptului că Borbely ar fi fost numit în funcţie, în 2023, în condiţii de conflict de interese, relatează Profit.ro.