Criptorhidia la copii – ce presupune și când e nevoie de operație?

Mulți părinți aud pentru prima dată termenul „criptorhidie” la o simplă vizită medicală. Un testicul care nu se regăsește în scrot poate ridica întrebări și îngrijorări, însă informarea corectă te ajută să iei cele mai bune decizii pentru copilul tău. În acest articol, vei găsi definiția clară a criptorhidiei, explicații despre cauze, detalii privind diagnosticarea și pașii necesari când medicul recomandă o intervenție chirurgicală.

Ce înseamnă criptorhidia?

Criptorhidia reprezintă situația în care unul sau ambele testicule ale băiatului nu ajung în scrot până la naștere. De obicei, testiculele se formează în abdomen și coboară în sacul scrotal în ultimele luni de sarcină. La unii băieți, unul sau ambele testicule rămân pe traiectul lor, în abdomen sau în regiunea inghinală. Medicii folosesc termenii de testicul impalpabil, dacă nu se simte la atingere, sau de testicul necoborât palpabil, dacă poate fi localizat la palpare. Mai rar, testiculul poate fi prezent într-o poziție anormală față de traseul obișnuit de coborâre.

Dezvoltarea și importanța poziției corecte a testiculului

La făt, testiculele încep să se dezvolte în abdomen încă de la începutul sarcinii. În mod normal, ele ajung în scrot până la naștere sau la scurt timp după naștere. Scrotul oferă o temperatură mai scăzută decât restul corpului, favorizând maturarea și funcționalitatea testiculului. Dacă unul dintre testicule rămâne în abdomen, riscă să fie expus unei temperaturi prea mari, ceea ce poate afecta calitatea spermei și fertilitatea la vârsta adultă. Din acest motiv, părinții sunt sfătuiți să se adreseze serviciului de chirurgie pediatrică pentru evaluare, monitorizare și, dacă e cazul, intervenție pentru corectarea criptorhidiei.

Cauze și factori de risc pentru criptorhidie

Nu există o cauză unică pentru această afecțiune. Printre factorii implicați se numără predispoziția genetică, dezechilibrele hormonale și modificările structurale apărute înainte de naștere. De asemenea, anumite situații pot crește riscul ca un băiat să se nască cu testicul necoborât:

• nașterea prematură
• greutatea mică la naștere
• existența unor rude apropiate cu aceeași afecțiune
• expunerea mamei la anumiți factori de mediu sau substanțe pe durata sarcinii

Majoritatea copiilor cu criptorhidie nu prezintă durere sau alte manifestări vizibile. Descoperi această problemă doar în timpul unui examen medical de rutină.

Cum recunoaștem și diagnosticăm criptorhidia?

Diagnosticul se stabilește la consultul fizic, de obicei imediat după naștere sau la vizitele regulate la pediatru. Medicul examinează scrotul și zona inghinală pentru a verifica prezența ambelor testicule. Dacă lipsesc, medicul poate recomanda investigații suplimentare, cum ar fi ecografia sau, în unele situații, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN).

Dacă testiculul nu poate fi identificat prin aceste metode, uneori se recomandă laparoscopia – o intervenție minim invazivă care permite localizarea exactă a testiculului necoborât.

Ce se întâmplă dacă testiculul nu coboară singur?

În multe cazuri, în primele luni de viață, testiculul coboară singur în scrot fără să fie nevoie de nicio intervenție. Statisticile arată că aproximativ 80% dintre băieții născuți cu această afecțiune pot rezolva problema spontan, în primele 6 luni.

După această perioadă, dacă testiculul nu este poziționat corect, șansele de coborâre naturală scad. Părinții trebuie să consulte un medic specialist în chirurgie pediatrica pentru a stabili planul terapeutic adecvat.

Când este recomandată operația și cum se desfășoară aceasta?

Dacă testiculul nu coboară singur până la 6-9 luni, medicul recomandă tratamentul chirurgical. Intervenția poartă denumirea de orhidopexie și presupune mutarea chirurgicală a testiculului în scrot și fixarea acestuia. Procedura are loc sub anestezie generală, ține relativ puțin și implică spitalizare scurtă, de obicei o zi.

Pașii pentru orhidopexie:

• Medicul localizează testiculul și îl eliberează de eventuale aderențe.
• Poziționează testiculul în scrot.
• Fixează testiculul pentru a preveni revenirea în poziția inițială.
• În cazul în care testiculul nu poate fi găsit, medicul decide pașii următori, inclusiv eventuale alte investigații sau soluții chirurgicale.

Există și variante minim-invazive prin laparoscopie, recomandate în anumite situații.

Tratamentul hormonal poate reprezenta o opțiune rară, însă eficiența acestuia rămâne modestă, iar medicul va evalua beneficiile și riscurile.

Riscuri și complicații dacă nu se intervine la timp

Dacă nu tratezi la timp această afecțiune, pot apărea diverse complicații pe termen lung:

• apar probleme de fertilitate la maturitate din cauza temperaturii ridicate la care stă testiculul necoborât
• riscul de cancer testicular crește odată cu trecerea anilor
• crește probabilitatea de torsiune testiculară (o urgență medicală)
• pot apărea accidente sau traumatisme la nivelul abdomenului sau canalului inghinal
• la adolescenți, pot apărea stări de disconfort psihic legate de aspectul scrotului

Specialiștii recomandă intervenția cât mai devreme, preferabil până la vârsta de un an pentru reducerea riscurilor pe termen lung.

Ce pot face părinții? Importanța controalelor medicale

Părinții joacă un rol important în monitorizarea evoluției copilului. Iată ce poți face:

• mergi cu copilul la controale regulate la pediatru
• dacă observi asimetrie a scrotului sau ai dubii cu privire la prezența ambelor testicule, solicită o evaluare suplimentară
• urmează indicațiile medicului dacă recomandă o evaluare chirurgicală sau program de chirurgie pediatrica

Un consult la medic oferă claritate și permite alegerea momentului optim pentru intervenție, dacă aceasta se impune. Intervenția la timp sprijină dezvoltarea normală și reduce riscurile asociate neglijării acestei afecțiuni.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul specializat. Pentru diagnostic corect și alegerea celui mai bun tratament, discută cu medicul. Nu amâna vizitele medicale atunci când ai întrebări sau medicul îți recomandă investigații suplimentare. Ai grijă să menții comunicarea deschisă cu specialiștii pentru sănătatea copilului tău. 

Surse: 

1. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/criptorhidie-cauze-simptome-tratament 

P