Fabricile din industria armamentului din România, la poluri opuse / Situația celor din județul Brașov

O analiză a rezultatelor financiare din 2023 ale fabricilor de armament din România – efectuată de profit.ro – scoate la iveală diferențe majore de la o unitate la alta. Analiza execuțiilor bugetare pe 2023 și a situației prezente a fabricilor din subordinea Romarm arată că uzinele de armament din România sunt împărțite în două categorii clare: cele care produc și câștigă și cele care primesc subvenție de la buget, nu produc și pierd, uneori masiv. Pentru analiză au fost folosite informațiile trimise la Ministerul Finanțelor.

Iată situația fabricilor din județul Brașov:

Carfil Brașov – plus 513.449 lei (1922), sub denumirea de „Fabrica de mașini și turnătorie Dumitru Voina”. producția de armament și muniție compatibilă cu cerințele NATO. De asemenea, din 2006, Carfil dezvoltă activitatea de prestări servicii de service și mentenanță pentru armament în zonele de menținere a păcii. Carfil a semnat în această primăvară un acord de parteneriat cu Periscope Aviation, divizia de drone a companiei americane Chartis Federal. În urma acordului, ar urma să producă UAV-uri militare și civile. În prezent produce lansatoare de grenade și bombe (AG/RPG) și muniție pentru acestea. A scos de mai multe ori la licitație, fără succes, un teren de 15.000 de metri pătrați, cu hale de producție și dependințe, de care n-ar mai avea nevoie, în urma unei restructurări, la un preț de 4,5 milioane de euro plus TVA. Societatea își mai rotunjește veniturile din vânzare de deșeuri, în principal metale.

Fabrica de Pulberi – plus 2.311.519 lei (1939) Fabrica de Pulberi Făgăraș are ca obiect principal de activitate „Fabricarea de explozivi”. Site-ul fabricii spune că oferă o gamă variată de explozivi și propulsoare care îndeplinesc cerințele impuse de standardele militare române și NATO. Instalațiile de producție au trecut de-a lungul timpului prin procese de modernizare care au mărit gradul de automatizare a acestora. Fabrica funcționează la minim de supraviețuire, conform sursei citate. Nu este închisă de tot, pentru că mai face totuși explozibili pentru uz civil, cum sunt exploatările miniere. Rezultatul pozitiv se datorează în schimb plății de la bugetul de stat a așa-zis-ului „nucleu”. O formă de ajutor de la stat pentru menținerea unui număr de personal în fabricile de apărare pe care vrea să le conserve.

Pirochim Victoria – plus 294.083 lei (1936). Portofoliul fabricii de la Victoria este constituit din întreaga gamă de pulberi piroxilinice cu simplă și multiplă bază pentru muniția de infanterie și artilerie. Pe 1 august 2024 a început construirea unei fabrici noi, în parteneriat cu producătorul german de echipamente militare Rheinmetall. Investiția ar urma să fie în jur de 516 milioane de euro, în care este inclusă și o finanțare de 47 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Noua fabrică va fi construită pe platforma celei din prezent și este programată să devină operațională în 2028. Ar fi cea mai mare fabrică de pulberi din Europa.

Metrom Brașov – pierdere 8.535.810 lei (1923) Produsele militare fabricate din cupru sunt componente de muniție pentru armament, tip degetare pentru muniția mică de infanterie, discuri și rondele pentru muniția de artilerie. Societatea se recomandă ca unic producător de tablă de cupru, bandă de cupru și banda de alamă ca produse civile (sunt mai multe fabrici care laminează cupru în România) și prefabricate pentru tuburi de muniție. Ministerul Economiei, acționarul principal al companiei, a mărit capitalul social al fabricii cu 5 milioane de lei, cel mai probabil, pentru plata datoriilor. Ca în cazul Fabricii de Arme Cugir, de numele societății sunt legate mai multe suspiciuni de numiri politice în funcții remunerate.

Tohan Zărnești – 420.965 lei (1938, Malaxa) Fabrică lovituri reactive de 122 mm (ogivele și focoasele asociate), muniție pentru artilerie (lovitura de atilerie 122 mm de diferite tipuri), lovituri cu bombe de iluminare și focoasele asociate, lovituri cu bombe fumigene și de mascare, grenade și elemente pirotehnice. Fabrica Tohan din Zărnești oferă un alt exemplu de rezultat pozitiv datorită subvenționării locurilor de muncă și a salariilor conducerii aferente „nucleului” de conservare de la bugetul de stat. Surse din domeniu spun că societatea nu are activitate în moment și mai face (puțini) bani din închirieri de spații către firme private. Tehnologiile conservate în fabrică sunt din anii 1980, potrivit unui document periodic care îi justifică alocările bugetare.

Informații despre celelalte fabrici din țară găsiți AICI.