Sărbătoare, dar cu post și cu interdicții / Biserica le consideră superstiții

Sărbătoare, dar cu post și cu interdicții / Biserica le consideră superstiții

Sărbătoare astăzi, dar cu post și interdicții, nu toate susținute de Biserică. Printre sărbătorile comune ortodocşilor, romano-catolicilor și greco-catolicilor se află cea de astăzi: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, zi de praznic, dar care este întâmpinată cu post şi rugăciune, în amintirea celui mai aspru postitor şi zelos propovăduitor al credinţei. Credincioşii postesc în această zi şi ca să nu se asemene cu Irod Antipa, cel care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea, fiica vitregă, să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul. Creștinii sunt îndemnaţi ca, în această zi, să postească şi să mediteze la modelul de viaţă şi virtute care rămâne Sf. Ioan Botezătorul.
În tradiţia populară există tradiţii legate de interdicţia de a tăia cu cuţitul sau toporul sau de a consuma fructele sau legumele de forma unui cap omenesc, cele roşii ori vinul de aceeaşi culoare, însă Biserica nu le susține, considerându-le superstiţii.

Ultimul praznic din anul bisericesc la ortodocşi

Prăznuită în Biserica Ortodoxă drept „Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul”, aceasta este una dintre cele mai importante sărbători, dintre cele şase de peste an, consacrate Sfântului Ioan, cel identificat de profeţiile mesianice drept „Înaintemergătorul Domnului” şi devenit Botezătorul Mântuitorului şi unul dintre cei mai străluciţi sfinţi ai Împărăţiei lui Dumnezeu. Este ultimul praznic important, cu care se încheie anul liturgic în Biserica Ortodoxă (31 august este ultima zi).
Tatăl său, Zaharia, era slujitor al Templului, iar mama sa, Elisabeta, era verişoara Maicii Domnului. Naşterea Sfântului Ioan a fost în strânsă legătură cu Mântuitorul Hristos şi a fost deopotrivă un eveniment miraculos, anticipat ca atare de Arhanghelul Gavriil. În jurul anului 27 după Hristos, Sf. Ioan şi-­a început misiunea de propăvăduire şi botezare la râul Iordan, atrăgând mulţi discipoli prin austeritatea vieţii lui, stilul de predicare, mesajul profund şi radical. Apogeul misiunii sale l-­a constituit momentul în care însuşi Iisus a venit la Iordan, spre a fi botezat de Ioan, ceea ce a însemnat recunoaşterea prin Botez şi Teofanie (revelarea Sf.Treimi) a mesianităţii Mântuitorului.

Şase sărbători închinate Sf. Proroc şi Botezător Ioan

Exigenţa morală a Sf. Ioan Botezătorul l-­a iritat, însă, pe regele Irod Antipa şi în special pe cumnata şi concubina sa, Irodiada, fapt pentru care a fost întemniţat. Împreună cu Salomeea, fiica sa, Irodiada a elaborat o strategie vicleană prin care a obţinut, în cele din urmă, decapitarea Sf. Ioan Botezătorul. Ucenicii l-­au înmormântat la Sevasta (Palestina), iar de acolo moaştele sale au fost strămutate, în 362 d.Hr., la Alexandria, din cauza prigoanei anticreştine a împăratului Iulian Apostatul. Pe locurile în care moaştele au poposit, creştinii au ridicat numeroase biserici ce îl au ca protector. Cultul s-­a dezvoltat, iar Biserica, atât în Răsărit, cât şi în Apus, i-­a consacrat câteva sărbători importante: Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul – 23 septembrie, Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie); Prima şi a doua aflare a capului – 24 februarie; A treia aflare a capului său – 25 mai, Naşterea (24 iunie); Tăierea Capului (29 august).
Tradiţia creştină spune că a fost înmormântat fără cap, de teamă ca Sfântul Ioan Botezătorul să nu învie atunci când trupul se va uni cu capul.
Icoana sărbătorii surprinde imaginea unui profet cu înfăţişarea ascetică, acoperit cu un veşmânt din păr de cămilă şi înscris cu un brâu de piele, desculţ, purtând în mâna dreaptă crucea biruinţei, iar în mâna stângă o tipsie cu capul său tăiat. Poartă o pereche de aripi heruvimice, semn al importanţei sale în ordinea cerească.
Ca toate sărbătorile creştine, ce comemorează viaţa unui martir al Bisericii, „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” este un prilej de bucurie. Pentru un creştin, moartea nu este un eveniment implacabil, definitiv şi fără ţintă, ci reprezintă o trecere spre un alt plan al existenţei. Acolo, sufletele sfinţilor se regăsesc în vecinătatea dumnezeirii, slujind drept mijlocitori ai legăturii dintre Dumnezeu şi oameni

Credințe populare

În ziua de 29 august, când prăznuim Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, există credinţa în popor că nu trebuie să se folosească cuţitul, totul se rupea cu mâna. În popor se vorbea şi de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ţinea până pe 14 septembrie (Înălţarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creştin, care avea rolul de a-i curăţi pe cei care au săvârşit omoruri sau alte păcate grave.
Tot în popor era întâlnită şi interdicţia de a tăia şi mânca fructe şi legume cu formă rotundă, de pildă, pepenele nu era consumat în această zi. Nu se bea vin roşu, acesta semănând prea mult cu sângele care a curs în acea fatidică zi. De asemenea, din acelaşi motiv, pe masă nu trebuie să se găsească fructe şi legume de culoare roşie.
Aceste obiceiuri, însă, nu au legătură cu Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, scrie crestinortodox.ro.