„Cânt și rugăciune” – o serie de trei concerte în bisericile evanghelice din Rupea, Cârța și Saschiz

„Cânt și rugăciune” – o serie de trei concerte în bisericile evanghelice din Rupea, Cârța și Saschiz

Trei artiști propun publicului local și turiștilor, în perioada 19-21 iulie 2024, un concert în care vocea se unește cu sunetul harpei și al violoncelului pentru a exprima sentimentele umane cele mai înălțătoare: iubirea și devoțiunea divină.

Intrarea la concerte este liberă.

Concertul „Cânt și rugăciune” este programat vineri, 19 iulie, ora 19:00, la Biserica Evanghelică C.A. din Rupea; sâmbătă, 20 iulie, ora 19:00, la Biserica Evanghelică C.A. Cârța, în fosta Mănăstire Cisterciană, și duminică, 21 iulie, ora 19:00, la Biserica Evanghelică C.A. Fortificată din Saschiz. Concertele vor fi susținute de Alexandru Chiriac – bariton, Miruna Nagy – harpă și Radu Nagy – violoncel.

Repertoriul ales se desfășoară pe o arie vastă, ce cuprinde piese de la Georg Friedrich Händel și Johann Sebastian Bach, până la contemporanii Frank Bridge și Alessandro Stradella. În lucrările acestor compozitori care au intrat în eternitate, vom auzi și simți cum trăirea umană este înălțată către cer, locul de unde vine inspirația, puterea și curajul ce înnobilează sufletul. De asemenea, paleta largă a repertoriului reflectă modul în care, de-a lungul timpului, maeștrii au gândit și au creat muzica ce corespunde timpului și locului în care a fost compusă. Astfel vom parcurge o incursiune în timp și spațiu, descoperind comorile muzicale ale culturii europene, iar concertul se va încheia, așa cum se cuvine, cu o rugăciune cântată, din patrimoniul cultural românesc.

Artiștii acestui concert, Alexandru Chiriac, bariton, solist al Operei din Brașov, împreună cu Miruna și Radu Nagy, harpă și violoncel, sunt nume consacrate, care au creat momente remarcabile pe scenele importante ale țării și în mediul muzical internațional.

Programul concertului este următorul:

François Couperin – Pièces en concert

Georg Friedrich Händel – Ombra mai fu

Johann Sebastian Bach – Siciliano

Maria Theresia von Paradis – Sicilienne

Max Bruch – Kol Nidrei

Francis Poulenc – Sérénade

Frank Bridge – Meditation

Gabriel Fauré – Libera me

Alessandro Stradella – Pieta, Signore

Cânt bisericesc – De Tine, Doamne

Despre muzicieni

Baritonul Alexandru Chiriac a absolvit Seminarul teologic ortodox „Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul” și Facultatea de Teologie „Sfântul Apostol Andrei” din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și a urmat cursuri de masterat la Facultatea de Interpretare Muzicală, Departamentul Canto Clasic, la Universitatea Națională de Muzică din București.
Este câștigătorul premiului „Revelația anului 2023”, la Gala premiilor MUSICRIT (Ateneul Român, București, 2024) și al altor premii naționale și internaționale,
Baritonul Alexandru Chiriac este considerat de către criticii de muzică ca „o tânără speranță, posesorul uneia dintre cele mai frumoase și expresive glasuri”, Anca Florea descriindu-l drept „un glas generos, cu date naturale remarcabile, bine condus și reliefat, demonstrând o înțelegere și o expresivitate deosebită, conferind sens și culoare fiecărui cuvânt, fiecărui accent”.
Activitatea sa artistică s-a desfășurat pe scene din România, Austria, Germania, Italia, Letonia, Rusia, Croația, Spania, Grecia, S.U.A.

Miruna Nagy a început să cânte la harpă la vârsta de 8 ani, în Bucuresti. A studiat cu maeștri din Germania și Franța. Ca bursieră a Fundației „Live Music Now” din München, patronată de Lordul Yehudi Menuhin, Miruna a concertat în Germania, Austria și Elveția. De asemenea, este frecvent invitată a Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Germania.
Pe lângă activitatea concertistică, Miruna Nagy se dedică cu entuziasm activității pedagogice, fiind specializată în metoda „Școlii holistice internaționale de harpă” din München. În munca sa cu copiii, îmbină muzica și poveștile în mod creativ și interactiv.
Urmând o chemare din copilărie, Miruna s-a dedicat și scrisului, după ce a studiat scenaristica la Academia de Film din Berlin.
Din 2016 până în 2018, a studiat terapia prin sunet, în cadrul „Institutului pentru Harpă și Arta vindecării” din München. Din 2018 lucrează în mod terapeutic și experimental cu sunetul, dezvoltând meditații si creând ceremonii muzical-spirituale.

Violoncelistul Radu Nagy este născut în Târgu Mureș și este absolvent al Academiei de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, al Institutului de Muzică de Cameră „Leonard Sorkin”, al Universității din Wisconsin și al Universității „Northern Illinois” din DeKalb, unde a obținut Masterul în violoncel și muzică de cameră.
Elev al unor profesori din universități din străinătate, a urmat cursuri internaționale de muzică de cameră.
A obținut mai multe premii la concursuri naționale și internaționale.
A avut o activitate concertistică bogată în SUA, ca membru al cvartetului „Lipatti“ și în Europa, ca membru al Ansamblului „Contempo Paris“ și al trioului „Dinu Lipatti Berlin”.
Ca membru al Trioul Rodur, Trioul Lipatti si Cvartetul Haydn, Radu Nagy concertează în mod constant pe scenele din Berlin.
În cadrul Orchestrei de Cameră „CHAARTS“ din Elveția a efectuat numeroase înregistrări și turnee în Elveția, Germania și China.
Are o experiență îndelungată ca prim violoncel în orchestre din Italia.
Radu Nagy locuiește în Berlin, unde activează ca profesor și concertist.

Despre bisericile-gazdă

Biserica Evanghelică C.A. din Rupea

Biserica din Rupea este o biserică de dimensiuni relativ mari și a fost construită cu hramul Sfântului Iacob în locul unei biserici mai vechi (prima mențiune, 1308). A căpătat forma actuală în cursul secolului al XV-lea, edificiul fiind înconjurat de un zid de incintă, în care este inclus turnul-clopotniță de factură barocă, ce adăpostește două clopote medievale (1488, în jur de 1500).

În inventarul bisericii din Rupea se păstrează o valoroasă colecție de covoare otomane (secolele XVII-XVIII). Orga realizată în 1726 se află în Biserica Neagră din Brașov. Stranele și parapetele de bănci decorate în tehnica picturii cu șabloane au fost realizate înainte de Reformă și constituie cel mai bogat ansamblu de acest fel din Transilvania.

Restaurarea arhitecturală a bisericii și restaurarea parțială a componentelor artistice a fost realizată în 2023; în prezent este în curs restaurarea pieselor de mobilier din lemn.

Biserica Evanghelică C.A. Cârța, în fosta Mănăstire Cisterciană

„Biserica de la Cârța este singura de acest fel din toată România, este parte dintr-o mănăstire veche de 800 de ani, Mănăstirea Cisterciană. Amatorii de muzică să vină și să audă ce acustică are, după ce a suferit mai multe intervenții. Este situată pe malul stâng al Oltului, și fiind biserică catolică trebuie să ne mirăm și să ne bucurăm pentru că în acea vreme nu existau catolici. Este o capodoperă, în sensul că cei care au conceput-o și realizat-o știau că nu o vor vedea niciodată gata, dar, după un plan bine stabilit au cărat de departe materiale și au reușit să facă ceea ce durează de secole, chiar dacă a fost atacată, vadalizată și incendiată. În ziua de astăzi, o comunitate mică încearcă să păstreze și să dea mai departe altor generații ceea ce au preluat la rândul lor. Ne bucurăm pentru oricine vine și ne deschide ușa în această casă a Domnului – loc de rugăciune și de liniște” – au declarat reprezentații bisericii.

Biserica Evanghelică C.A. Fortificată din Saschiz

Biserica evanghelică din Saschiz a fost construită la sfârşitul secolului al XV-lea (între anii 1493-1496) de către coloniştii saşi din localitate. Monumentul impresionează prin frumuseţea expresivă a proporţiilor şi prin riguroasa adaptare a elementelor de fortificare la formele unui lăcaş de cult. Există un etaj fortificat, care este suprapus peste navă şi cor, precum şi un drum de strajă scos în consolă deasupra arcurilor masive. Din exterior, edificiul apare ca un bastion, cu arcuri impunătoare, construite deasupra uriaşilor contraforţi de piatră şi cărămidă, elemente caracteristice tuturor monumentelor gotice. Frumuseţea arhitecturală se îmbină însă cu destinaţia defensivă a Bisericii fortificate, în spatele arcurilor fiind încă vizibile fantele gurilor de aruncare. Datorită distanţei considerabile dintre vatra satului şi colina pe care a fost construită Cetatea ţărănească, în decursul timpului, Biserica fortificată a devenit principalul loc de refugiu al sătenilor.

A fost inclusă în patrimoniului UNESCO în anul 1999, fiind una dintre cele șapte biserici fortificate din țara noastră care fac parte din UNESCO.