Două sărbători se suprapun mâine

Două sărbători se suprapun mâine

În acest an, pe 24 iunie se suprapun două sărbători creștine. Pentru ortodocși și greco-catolici este a doua zi de Rusalii, când se prăznuiește Sfânta Treime. De asemenea, pe 24 iunie este sărbătorită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Suprapunerea este mai rară. Explicația constă în faptul că Pogorârea Sf. Duh – Cincizecimea sau Rusaliile se prăznuiește la 50 de zile după Învierea Domnului – care e cu dată variabilă, în timp ce Nașterea Sf. Ioan e pe 24 iunie.

Sfânta Treime

Conform tradiției Bisericii, în ziua următoare marilor praznice, creștinii ortodocși sărbătoresc persoanele care au avut un rol important în săvârșirea evenimentului prăznuit. Astfel, a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă prăznuiește Sfânta Treime.

Învățătura clară a Bisericii primare și acum a celor apostolice spune că Treimea este de o ființă și nedespărțită. Despre această dogmă a sfintei Treimi s-au scris tratate întregi de-a lungul veacurilor, s-au dat multe explicații – unele mai simple și altele mai complexe, dar contează esențialul: există un singur Dumnezeu în trei ipostaze: Tată, Fiu și Duh Sfânt. Tatăl este Creatorul, Fiul este Mântuitorul, iar Duhul Sfânt este Sfințitorul lumii. „Biserica Ortodoxă mărturisește că Sfânta Treime înseamnă trei Persoane (ipostasuri), care împărtășesc aceeași substanță sau natură (gr. ousia). Această credință poate să pară paradoxală, dar acesta este modul în care Dumnezeu ni S-a revelat. Astfel, Biserica se apropie de Dumnezeu în mister divin, apofatic, fiind mulțumită să-L întâlnească personal pe Dumnezeu și să realizeze, în același timp, neputința minții umane de a-L înțelege”, spun teologii.
Sărbătorirea Sfintei Treimi în Lunea Rusaliilor e de dată mai nouă și reprezintă o influență catolică, deși Rusaliile se sărbătoresc la fel ca în calendarul ortodox, în a opta duminică după Paști, iar Preasfânta Treime, în duminica următoare. În calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe însă, a doua zi de Rusalii este numită încă Lunea Sfântului Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, ca în Penticostar.
Trei lăcașuri de cult din Brașov își sărbătoresc hramul: Biserica Sf. Treime din Cetate (Biserica grecească, cum e cunoscută, de pe Barițiu), Biserica Sf. Treime de Pe Tocile și Biserica Sf. Treime din Dârste.

Nașterea Sf. Ioan Botezătorul

Ioan Botezătorul este una dintre figurile centrale ale creştinismului, considerat ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. Înaintemergătorul, vestitorul şi botezătorul lui Iisus, Ioan este numit de Mântuitorul Hristos drept „cel mai mare dintre cei născuţi dintre femei”, iar Biserica îl cinsteşte ca pe cel mai mare dintre sfinţi, având nu mai puţin de şase sărbători dedicate lui.

Naşterea lui Ioan, prăznuită de toate bisericile apostolice în 24 iunie, s-a aflat în strânsă legătură cu naşterea Mântuitorului Hristos şi a fost deopotrivă un eveniment miraculos, anticipat tot de Arhanghelul Gavriil. Pe lângă vestirea naşterii sale de către înger, o femeie stearpă, Elisabeta, i-a dat viaţă, tatăl său, preotul Zaharia, a prorocit, iar pruncul s-a umplut de Duhul Sfânt: pe când încă se afla în pântecele maicii sale, sfânta Elisabeta, el a tresărit de bucurie în preajma lui Mesia, pe Care Îl purta în ea Prea Sfântă Maica Domnului, venită în vizită la verişoara ei.
La maturitate, Ioan, „de care lumea nu era vrednică”, s-a retras în pustiu, acoperit cu o haină din păr de cămilă şi încins cu o curea de piele (aceasta semnificând stăpânirea tuturor pornirilor trupeşti). El se hrănea cu lăcuste conservate în miere sălbatică şi îşi ţinea în contemplare mintea netulburată de grijile acestei lumi. În jurul anului 27 după Hristos, Sf. Ioan şi-­a început misiunea de propovăduire şi botezare la râul Iordan, atrăgând mulţi discipoli prin austeritatea vieţii lui, stilul predicaţiei, radicalitatea şi profunzimea mesajului. Pentru că poporul se întreba dacă nu cumva era el Mântuitorul aşteptat de atâtea generaţii, Ioan le spune: „Eu vă botez cu apă, dar vine altul mai mare decât mine, El vă va boteza cu foc şi cu Duh Sfânt”. Apogeul misiunii sale, însă, l-a constituit momentul în care Însuşi Iisus a venit la Iordan spre a fi botezat de Ioan, ceea ce a însemnat recunoaşterea prin Botez şi Teofanie (Revelarea Sfintei Treimi) a mesianităţii Mântuitorului.

Cultul Sf. Ioan Botezătorul s-a dezvoltat, iar Biserica, atât în Răsărit, cât şi în Apus, i-a consacrat câteva sărbători importante: Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Naşterea lui Ioan Botezătorul (24 iunie) şi Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august), la care se adaugă alte trei sărbători, în calendarul ortodox.

Este singura sărbătoare pe care Biserica o dedică naşterii unui sfânt. Numele său este unul dintre cele mai răspândite printre români, dar şi printre popoarele creştine din toată lumea.

Trei lăcaşuri de cult ortodoxe din Braşov au hramul Sf. Ioan Botezătorul: Biserica (mănăstirii) din Poiană, Biserica din Noua și Biserica din Craiter.

În tradiția populară, se țin Sânzienele sau Drăgaica (marcând „înjumătățirea anului”, când „nu mai cântă cucul și soarele strălucește mai frumos”). Sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica) e legată de cultul recoltei, al vegetației și fecundității, păstrând în ea un amestec fascinant de creștinism, tradiție populară și magie.

Citiți mai multe aici:

Urmează o noapte magică. Cerurile se deschid, minunile sunt mai aproape