Aeroportul Brașov. Preşedintele CJ: „Anul acesta sigur vom depăși 200.000 pasageri” / „Cred că se va întoarce și Dan Air”

Aeroportul Brașov. Preşedintele CJ: „Anul acesta sigur vom depăși 200.000 pasageri” / „Cred că se va întoarce și Dan Air”

Dezvoltarea Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav în viziunea președintelui Consiliului Județean Brașov, Todorică-Constantin Șerban, dezvăluită în dialog cu Transilvania Business.

Care sunt investițiile pe care le vizați pe termen scurt, mediu și lung, în calitate de autoritate în subordinea căreia se află Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în vederea dezvoltării unității? Vorbim despre un aeroport foarte tânăr, care nu are nici un an de zile, dar cu toate astea s-a poziționat peste 4 aeroporturi în topul național din perspectiva numărului de pasageri și se află în plasa Aeroportului Maramureș, cu aproximativ 80.000 pasageri, înregistrați în 2023.

Todorică-Constantin Șerban: Anul acesta sigur vom depăși 200.000 pasageri, este garantat. Ținând cont de informațiile din piață și feedback-ul oferit de operatori, cu siguranță vom depăși borna de 200.000 pasageri. Ca și investiții, tocmai în urma solicitărilor din partea operatorilor suntem nevoiți să mărim numărul de parcări pentru aeronave de la 3 la 9. Cel mai probabil, extinderea se va realiza în două etape. Dar e clar că studiul de fezabilitate se va elabora pentru încă 6 puncte de parcare pentru aeronave. SF-ul este deja inclus în lista de investiții a regiei și urmează a fi aprobat și finanțat. În mod normal, ar trebui ca până la sfârșitul verii SF-ul să fie terminat. Nu vorbim despre o lucrare complexă de extindere, însă are nevoie de foarte multe avize și autorizații. Vorbim de o platformă de beton, de amenajarea accesului pentru aeronavă și, evident, de parcări.

Care este orizontul de timp privind finalizarea acestei investiții punctuale?

Todorică-Constantin Șerban: Trebuie să le facem rapid, pentru că operatorii și-au manifestat intenția ca în prima parte a anului viitor să vină cu două aeronave la Brașov. Discutăm acum și vor începe să vândă bilete cei de la Fly Lili. Se dezvoltă Wizz Air și mai suntem în discuții foarte avansate cu LOT (n.r. compania aeriană poloneză).

Odată cu creșterea numărului de operatori, de curse și, implicit, de pasageri, se impun și alte investiții precum extinderea capacității de staționare a autovehiculelor personale ale călătorilor și creșterea gradului de conectivitate cu municipiul. Deși AI Brașov-Ghimbav este legat de oraș cu o linie de transport în comun operată de RATBV, spre deosebire de alte aerogări, aveți pe listă astfel de investiții?

Todorică-Constantin Șerban: Desigur, parcarea pentru autoturisme trebuie extinsă. Mai mult, avem în lucru racordarea aeroportului la calea ferată și, totodată, și pentru partea de cargo. Privim zona de cargo cu maximă responsabilitate și atenție. Probabil că acolo vom gândi investiția ca un parteneriat public-privat, în timp ce racordul la calea ferată se va face printr-un parteneriat cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Acesta este în faza în care s-a emis hotărârea de Consiliu Județean prin care suntem de acord cu acest parteneriat. În timp ce Ministerul Transporturilor a mandatat Compania Națională de Căi Ferate să intre în parteneriat cu noi. Suntem în faza în care discutăm cu Jaspers care privește foarte atent înspre partea de investiții și ajutor de stat. Dacă acest racord al căii ferate cu aeroportul poate fi realizat până în aeroport sau până la zona industrială. Nu ne deranjează chiar dacă este până în zona industrială pentru că ne-am asuma noi cele încă 600 de metri să mergem până în proximitatea aeroportului. Important este să depășim aceste faze birocratice și să intrăm în linie dreaptă, pentru că este un proiect ambițios. Valoarea acestuia este de 700 de milioane de lei până în zona industrială Ghimbav.

În ce stadiu vă aflați în ceea ce privește demersul de realizare a parteneriatului public-privat pentru zona de cargo?

Todorică-Constantin Șerban: Sunt mai multe discuții începute de către conducerea regiei. Noi suntem implicați, atașați acestor discuții, dar responsabilitatea aparține întru totul consiliului de administrație. Ei și-au asumat această dezvoltare a aeroportului pe 5 ani de zile și suntem încrezători că lucrurile vor avea o evoluție bună.

Care sunt în accepțiunea dumneavoastră direcțiile principale de dezvoltare a AIBG?

Todorică-Constantin Șerban: Trebuie să creăm independență regiei din toate punctele de vedere pentru a reduce cheltuielile. Iar ca să facem acest lucru începem cu primii pași, iar unul dintre aceștia vizează crearea unui câmp de panouri fotovoltaice care să producă cel puțin energia electrică de care are nevoie aeroportul. Cum menționam mai devreme, vizăm și extinderea parcării, care, ulterior, crează perspectiva ca într-un interval relativ scurt de timp să genereze venituri proprii. Noi estimăm o perioadă de 5 ani în care regia să producă venituri de așa manieră în care să se autofinanțeze, dar e posibil să se atingă acest stadiu în mai puțin timp. În acest moment, toate sumele de bani pentru investiții și administrare sunt acoperite de Consiliul Județean. Pe măsură ce aeroportul se dezvoltă și își creează surse de venituri proprii, alocarea din partea Consiliului Județean s-ar diminua și am putea să ne orientăm înspre alte investiții sau chiar tot către aerogara Brașov.

În acest moment care ar fi valoarea alocării făcute de Consiliul Județean către AIBG?

Todorică-Constantin Șerban: Noi considerăm că anul acesta undeva la 45 de milioane de lei ar trebui să alocăm, în condițiile în care heliportul pentru SMURD nu este prins – o lucrare de 22 de milioane de lei. Dar dacă finalizăm documentațiile necesare pentru heliport, va trebui să dirijăm fonduri și înspre această investiție. Au fost simulate o serie de scenarii de investiții, iar suma mergea înspre 100 de milioane de lei pe 2024. Recunoaștem, totuși, că nici nu avem la dispoziție banii aceștia și trebuie să identificăm surse de finanțare fie din bugetul statului sau alte tipuri de surse. Partea rea este că nici un aeroport din țară nu se poate bucura de accesibilitate pentru fonduri europene. Toate liniile de finanțare nu au adresabilitate către aeroporturi.

Cum vedeți poziționarea AIBG pe următorii 3 – 5 ani în industria de profil în zona Transilvaniei? Aveți în apropiere aeroporturile de la Tg. Mureș, Sibiu, Cluj Napoca.

Todorică-Constantin Șerban: La momentul acesta, Brașovul are o serie de indicatori promițători și am văzut că „muntele bate marea”. Am depășit 1 milion de turiști. Pe de altă parte, pe operatori îi determină să constate că Brașovul are un potențial fantastic. Sigur că estimăm ca acest aeroport, poziționat în centrul țării, să vină ca un element surpriză benefică în Transilvania. Trebuie să ne gândim și la creșterea adresabilității la nivelul județelor Covasna și Harghita, care sunt impactate pozitiv de inaugurarea AIBG. Deschiderea rutelor spre Budapesta și nu numai sunt cerințe la care noi răspundem tocmai datorită cetățenilor din Covasna și a unei părți semnificative din Harghita și Brașov. Le este mult mai ușor să vină la AIBG celor din Covasna și Harghita decât să meargă în alte părți. De unde suntem noi ajungi în 20 de minute la graniță cu Covasna, Sf. Gheorghe este la 30 de minute de Brașov. Așadar, Brașov, Covasna și Harghita, trei județe pe care Aeroportul Brașov le deservește, plus multitudinea de turiști care vin înspre aceste zone turistice. Ne îndreptățește să spunem că aeroportul se va poziționa foarte bine.

Ce rol joacă în această ecuație baza militară NATO de la Cincu?

Todorică-Constantin Șerban: Nu ignorăm deloc relația cu NATO. Cincu reprezintă o bună provocare pentru AIBG, chiar frecvent aterizează nave care transportă militari și urmează să vină și tehnică de luptă. Au solicitat deja teren pentru amenajarea de spații de depozitare în incinta aeroportului. Dincolo de aceste aspecte, chiar fără aeroport aveam peste 1 milion de turiști. Numărul turiștilor va crește odată cu această facilitate. Suntem convinși că AIBG se va dezvolta.

Cum ați descrie începuturile AIBG?

Todorică-Constantin Șerban: E drept că am avut ceva greutăți în a implementa și a ține viu acest aeroport pentru că din prima zi, din 15 iunie 2023, a venit un operator Dan Air și, la un moment dat, au plecat din diferite motive. Cert este că prin plecarea unuia dintre cei doi operatori, care funcționau la acel moment, s-a creat un gol. Acum urmează să mai vină doi operatori. Sperăm că în momentul în care ai trei operatori lucrurile se simplifică. Fly Lili își aduce o aeronavă la Brașov și va genera 30.000 pasageri pe lună. Cred că în momentul în care ai 3-4 operatori și pleacă unul dintre ei, atunci impactul negativ va fi ceva mai redus. Sunt inevitabile astfel de situații pentru un aeroport tânâr. Important este să avem o cadență normală, să ne menținem încrederea în acest business că va deveni benefic pentru toți brașovenii și nu numai. Din luna iunie, alături de Wizz Air, va veni un al doilea operator, respectiv Fly Lili, iar cu al treilea sunt în discuții foarte avansate, adică cu cei de la LOT. Mai mult, cred că se va întoarce și Dan Air peste ceva timp.

Ce vă determină să credeți că Dan Air va reveni la AIBG, după ofertele pe care le-a primit de la Aerportul Internațional „George Enescu” Bacău, printre care și acel ajutor de minimis?

Todorică-Constantin Șerban: Am vorbit personal cu oameni din grupul care au legături cu patronii Dan Air și cred că pot opera și la Bacău și la Brașov, fără probleme. Ei au putut aplica pe acel ajutor de minimis, iar noi, la momentul respectiv, nu puteam să-l oferim. Până la urmă nu trebuie să creăm un mediu concurențial în care să ne canibalizăm. Fiecare luptă ca în județul pe care-l administrează cetățenii să profite de toate investițiile realizate. Excepție face că dacă Bacăul are aeroport de foarte mulți ani, Brașovul are doar de 10 luni. Chiar dacă-l avem de scurtă vreme, recunoaștem că ni l-am dorit de acum 40 – 50 de ani. Părinții mei își doreau să avem un aeroport la Brașov. Acum, îl avem. Am făcut o investiție dorită la Brașov și ea va fi exploatată. Potențialul județului Brașov este mult peste potențialul pe care-l prezintă alte județe de care discutam. Repet! Nu este un mediu concurențial, este o chestiune naturală, în sensul că dorința oamenilor de a se stabili în județul Brașov este tot mai accentuată pe fondul dezvoltării traiului, cu munca mai bine plătită. Avem un mediu academic deja consacrat în Regiunea Centru. Avem peste 22.000 de studenți la Brașov, cadre didactice și universități de renume. Suntem convinși de faptul că aeroportul nu are cum să piardă teren. Din contră, el se va dezvolta treptat, natural.

Revenind, la chestiunea Dan Air, evident, că fiind o companie privată, urmărește profitul. Să nu uităm că ei și-au arătat disponibilitatea de a opera din prima zi. N-aș vrea să comentez negativ sub nicio formă plecarea lor. În schimb, mâhnirea noastră, da. Plecarea lor a fost justificată oarecum prin faptul că au câștigat mai mult prin transfer. Totodată, sunt convins că dacă ar fi rămas și la noi profitul ar fi fost pe măsură, dar nu pot să le critic acțiunea. Au acționat strict ca o firmă de afaceri. Aspectele bune cântăresc mai mult. Tocmai de aia sper că din discuțiile ce o să le avem ei își vor reorienta programul și vor opera zboruri și de pe AIBG.

Cum se încadrează proiectul Liniile Aeriane Române (LAR) pentru curse interne, o asociere între diverse consilii județene, printre care și Brașovul, în contextul planului de dezvoltare conceput pentru AIBG?

Todorică-Constantin Șerban: Am discutat acest aspect și mie mi-a plăcut ideea ca să existe LAR. Este o idee foarte bună, am și participat la întâlnirile organizate de Camera de Comerț și Industrie Română. Ne-am întâlnit și la Brașov, unde ne-au prezentat și o aeronavă pretabilă pentru acest fel de operațiuni. Am avut discuții cu o firmă care face deja aceste servicii (n.r. Call a Jet). Această firmă face mai mult decât gândeam noi inițial în sensul că este o firmă de taximetrie aeriană. Dețin 12.000 de aeronave de diferite dimensiuni și capacități. Înainte să înaintăm cu LAR, care ar presupune bani din partea consiliilor județene, pentru achiziționarea unei aeronave și pe care ar trebui să o punem la dispoziție unui operator, am considerat că avem un operator care face deja treaba asta atât în Europa, cât și în România pe trei aeroporturi: București, Timișoara, Arad. Atunci am apelat la serviciilor și nu ne costă absolut nimic. Pretențiile lor sunt vizavi de un spațiu în aeroport dedicat pasagerilor care apelează la serviciile lor. Ar funcționa pe AIBG ca un operator privat de taxi aerian. Având în vedere că participarea în LAR însemna achiziția unei aeronave cu un cost între 6 și 10 milioane de euro, am considerat că nu este oportun demersul în acest moment. Preferăm să punem la dispoziție infrastructura aeroportuară operatorilor privați. Dacă am avea 10 milioane de euro, am finanța toate investițiile despre care vorbeam la începutul interviului. Ne dorim să motivăm și să implicăm mediul privat pentru o dezvoltare naturală și cu maxim efect în folosul tuturor.