2024 – an bisect. Ce nu e bine să faceți pe parcursul celor 366 de zile

2024 – an bisect. Ce nu e bine să faceți pe parcursul celor 366 de zile.

Anul 2024 este an bisect, cu 366 zile, luna februarie având 29 zile. Ziua suplimentară o dată la 4 ani este necesară pentru a corecta diferenţele calendaristice, deoarece anul calendaristic are în realitate 365 de zile şi aproximativ 6 ore. Regula exactă din calendarul gregorian este că un an este bisect dacă este divizibil cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100 fără a fi divizibil cu 400. Urmând această regulă, durata medie a anului calendaristic este de 365,2425 zile care este o aproximaţie destul de bună, dar nici ea exactă. Câteva exemple pentru a înţelege mai bine această regulă:

• ani bisecţi: 1872, 1912, 1960, 2008, 2012, 2016, …
• excepţii de la regula de bază (nu au fost/sunt bisecţi): 1800, 1900, 2100, 2200…
• au fost/sunt totuşi ani bisecţi: 2000, 2400, 2800 …

„De exemplu, 2100, deşi se împarte la 4, nu o să fie an bisect. Anii care se termină în două zerouri, anii seculari – aşa se numesc – sunt bisecţi doar dacă primele două cifre sunt divizibile cu 4. Anul 2000 a fost an bisect pentru că 20 se împarte la 4, dar 2100 nu va fi. Următorul an bisect va fi 2400, pentru că anii seculari sunt bisecţi doar din 400 în 400 de ani”, spune Ovidiu Ignat, directorul Complexului Astronomic din Baia Mare, citat de adevărul.ro.

Practic, ne putem considera norocoşii care au avut ocazia să trăiască un an secular bisect, aşa cum a fost anul 2000. Ovidiu Ignat a mai explicat că există posibilitatea să avem opt ani în care să nu existe an bisect, tocmai din cauza excepției anilor seculari.

„Între 2096 şi 2104 o să fie 8 ani comuni, 8 ani cu 365 de zile. Asta, continuă el, pentru că, deşi anul 2100 este divizibil cu 4, e un an secular, adică se termină în două zerouri, dar 21 nu se împarte la 4”.

Ce s-ar întâmpla dacă nu am avea an bisect

De ce avem, din patru în patru ani, o zi în plus? Un an înseamnă perioada în care Pământul face o rotaţie completă în jurul Soarelui, dar această perioadă este de 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde. Or, anii de care ne folosim pentru a exprima datele trebuie să se compună dintr-un număr exact de zile, în caz contrar existând situaţia ca o aceeaşi zi să aparţină în acelaşi timp atât anului ce se termină, cât şi anului care începe. Fără această zi suplimentară anotimpurile ar începe să se deplaseze faţă de calendar, astfel încât în aproximativ 700 de ani luna iulie ar fi o lună de iarnă în emisfera nordică.
„Dar cum lucrăm cu număr întreg de zile, din patru în patru ani, cele şase ore se adună şi avem o zi în plus. Această convenţie a apărut ca să putem lucra cu număr întreg de zile, pentru că nu poţi lăsa anul aşa cum e el, de 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde. Dacă l-am lăsa aşa, acum am avea revelionul la ora 12 noaptea, următorul ar fi la ora 6 dimineaţa, pe urmă la 12 ziua şi tot aşa. Lumea lucrează cu număr întreg de zile”, completează el.

Legenda Sfântului Casian

Despre anii bisecți există în tradiţia populară românească o legendă, cea a Sfântului Casian, care explică de ce are luna februarie câte 29 de zile la fiecare patru ani.

„Odată Sfântul Casian (cu hramul la 29 februarie) s-a dus la Dumnezeu şi a început să se plângă Ziditorului că oamenii nu-l cinstesc şi pe dânsul, cum îi cinstesc pe ceilalţi sfinţi. Dumnezeu îl întrebă însă:
-Ai făcut vreo faptă bună în lumea asta? Ceilalţi sfinţi au făcut multe fapte bune şi de aceea au câte o zi de ținere.
Nesfârșind încă vorba, iată că vine acolo Sfântul Nicolae, ud leoarcă.

-Sfinte Nicolae, îl întreabă Dumnezeu, de ce eşti ud?

-Uite de ce, răspunse sfântul. Din pricina vântului mare, era gata-gata să se înece o corabie; cum am văzut-o, m-am aruncat în apă şi am scăpat-o de primejdie, iar pe oamenii ei, de la moarte.

Atunci Dumnezeu se întoarse către Sfântul Casian şi îi zise:

-Auzi cum fac fapte bune cei care au ţinere? Fugi de-aici şi la fiecare 4 ani să vii şi tu o dată.

Şi de-atunci, luna februarie are câte 29 de zile la fiecare patru ani o dată”.

Argintul ne fereşte de necazuri

Credinţe populare şi superstiţii există în legătură cu orice eveniment astronomic. Anul bisect nu putea să nu fie legat de acestea, astfel, în acest an nu e bine să te căsătoreşti. Se crede că mirii vor divorţa destul de repede. De asemenea, nici divorţul nu este recomandat în acest an pentru că se crede că persoanele acestea vor rămâne singure pentru multă vreme. Nici schimbări majore precum locul de muncă, rezidenţa ori culoarea părului nu sunt de bun augur în acest an, precum nici demararea proiectelor mari, precum construcţia unei case, achiziţii scumpe ori începerea unor afaceri.
O credinţă aparte spune că, o dată la patru ani, ciupercile din pădure devin, toate, otrăvitoare, de aceea, în acest an nu se culeg ciuperci.
Credinţa populară însă spune că argintul este cel care ne fereşte de necazuri, de aceea se recomandă purtarea bijuteriilor de argint. Acestea ajută la întărirea aurei energetice.
Totuși, se spune că cei care se nasc în ani bisecți ar putea fi vindecători, având puteri speciale.
Ca o coincidenţă interesantă, anii bisecţi pot fi recunoscuţi şi după faptul că atunci au loc olimpiadele de vară. Persoanele născute, însă, pe 29 februarie, se pot considera pe cât de ghinioniste, pe atât de norocoase. Asta pentru că majoritatea spun că în anii bisecţi se serbează o singură dată, în timp ce în restul anilor, îşi pot ţine ziua de două ori, atât în 28 februarie, cât şi în 1 martie.