N-am scăpat: iar schimbăm ora

N-am scăpat: iar schimbăm ora

Sistemul orei de vară şi de iarnă (de fapt, de economisire a luminii naturale) presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. Deși „ora de iarnă” (numită așa prin opoziție cu cea de vară) este ora naturală, organismul tot este afectat de schimbare și durează chiar și două săptămâni adaptarea. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00.

Așa că, în ultima duminică din luna octombrie, România trece la ora de iarnă 2023. În noaptea dintre 28 octombrie și 29 octombrie, se dau ceasurile înapoi cu o oră, astfel că ora 03:00 devine ora 04:00. Ziua de 29 octombrie va fi cea mai lungă din acest an, cu 25 de ore. Astfel, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară).

Ar fi trebuit să se renunțe deja la acest sistem

Țara noastră a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. În 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Senatul SUA a adoptat la 16 martie 2022 o măsură care ar face ca ora de vară să devină permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite. Asta însemna că nu ar mai fi nevoie să fie dat ceasul înapoi cu o oră în fiecare toamnă. Legea a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi, însă trebuia să treacă și de Camera Reprezentanților și să fie apoi promulgată de președintele Joe Biden, ceea ce încă nu s-a întâmplat. Între timp, a apărut însă o măsură de compromis: în loc de octombrie, trecerea la ora de vară se amână cu o săptămână în SUA, pentru 6 noiembrie.
Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut și în Uniunea Europeană, încă din 2018.
Conform propunerii Comisiei Europene, statele membre care decideau să menţină permanent ora de vară ar fi trebuit să efectueze ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care decideau să rămână la ora standard, în octombrie 2021 ar fi dat ceasurile înapoi cu o oră, ultima dată. În condiţii normale, România şi celelalte state membre ale UE ar fi trebuit să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, după care urma o etapă de coordonare. Negocierile privind Brexit şi izbucnirea pandemiei, apoi războiul din Ucraina au oprit însă complet acest proces

Cum ne afectează și ce putem face

Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an are însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări. Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică într-un articol apărut în The Conversation cum ne putem adapta organismul. În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare. Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă și cele de circulație sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.
Medicii spun că avem nevoie de aproximativ o săptămână, două, pentru a ne adapta. „Atenţie mare în cazul persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare, pentru că se secretă în exces hormonii de stres, care pot creşte tensiunea şi pot precipita criză cardiacă sau un accident vascular”, a explicat Ruxandra Constantina, medic de familie, pentru Digi24.
Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare, cefalee sau modificare a apetitului.
Medicii au şi sfaturi care ne vor ajuta să ne adaptăm mai repede: „Să nu ne lăsăm aşa mult influenţaţi psihic de această schimbare, să facem în continuare plimbări în aer liber, alimentaţie bazată pe multe verdeţuri”, a mai spus medicul pentru sursa citată.

Păstrați un ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața. Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert. Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului. Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni. Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar. Mențineți un regim alimentar regulat. Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal. Cercetările au arătat că expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză. Prin urmare, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.