[ViDEO] BRAȘOV. După Casa Verde și Rabla, urmează Școala Verde, pentru ca România să scape de infringement

Nu o dată de când este ministru la Mediu, Daniel Constantin (foto 1) a amintit despre măsurile pe care ministerul le are în vedere pentru reducerea poluării, pornind de la îmbunătăţirea programelor „Rabla” şi „Casa Verde” şi până la iniţierea unui nou program, „Şcoala Verde”, care să transforme instituţiile de învăţământ în unele independente energetic. Preocuparea vine în contextul în care România se află în procedură de infringement din anul 2009, în faza de precontencios.  

București, Brașov și Iași sunt zonele în care s-au înregistrat cele mai ridicate concentrații de pulberi în suspensie (PM10) în aerul ambiental, ceea ce a îngrijorat Comisia Europeană. 

„…pentru reducerea poluării, dar şi pentru gestionarea deşeurilor avem cel puţin 11 măsuri pe care le vom lansa în perioada următoare. (…) Ca şi idee generală, ele ţin de înnoirea parcului auto, programul Rabla, programul Rabla Plus, acolo unde pot să vă spun că pentru maşini electrice vrem să venim cu o sumă mult mai mare decât a fost în trecut, ca şi primă pentru cei care vor să achiziţioneze, „Casa Verde”, „Casa Verde Plus” sunt măsuri care au fost deschise şi în 2016, dar vrem să le îmbunătăţim. (…) Pentru Bucureşti, Iaşi, Braşov şi pentru alte oraşe care vor să aplice să prevină poluarea să lansăm un program de achiziţii de autobuze electrice, de perdele forestiere în jurul marilor oraşe, astfel încât, de asemenea, să reducem poluarea. Vreau să lansez un program „Şcoala Verde” prin care să încerc, pentru cât mai multe unităţi de învăţământ, să creăm autonomie energetică, să oferim o sumă de la fondul de mediu să îşi cumpere sisteme fotovoltaice sau alte sisteme şi să reducem consumul de energie (…) Dincolo de cele trei oraşe, trebuie să spun că există alte aglomerări urbane care sunt la limită de infringement şi riscăm să intrăm în perioada următoare şi cu acestea în procedură de infrigement, deci să fim penalizaţi mai devreme sau mai târziu de Comisia Europeană”, a declarat Daniel Constantin cu ocazia unor interviuri acordate recent.

La Brașov, valorile de poluare sunt în limitele acceptate

Ioana Benga, șef Serviciu Monitorizare și Laboratoar din cadrul Agenției pentru protecția Mediului Brașov ne-a declarat zilele trecute că orașul nostru, la ora actuală, se încadrează în valorile limită pentru sănătatea populației, admise de legislația europeană cu privire la nivelul noxelor din atmosferă.

„Din anul 2009 suntem în procedură de infringement faza precontencioasă, în care de regulă se schimbă documente cu Comisia Europeană, prin care România încearcă să demonstreze că au fost implementate măsuri suficiente pentru a reduce concentrația de pulberi în suspensie sub valorile limită și că a micșorat perioada de depășire. Până în anul 2012, pe raza municipiului Brașov au fost înregistrate multe depășiri, dar pentru că au fost implementate măsuri de reducere a concentrației de PM10 încă din anul 2010, începând cu anul 2013 au fost respectate valorilor limită la toate stațiile de monitorizare amplasate pe teritoriul orașului Brașov. Au fost luate în primul rând măsuri de gestionare a traficului rutier și a activității șantierelor de constucție din Brașov. Totuși, o sursă importantă de poluare la Brașov este și încălzirea rezidențială, a centralelor de apartament mai exact”, a precizat Ioana Benga. (vezi video)

Rezultatele monitorizării concentrației de PM10 în perioada 2009 – 2016 arată că programele de gestionare a calității aerului ambiental implementate la Brașov au fost eficiente. În prezent, în ceea ce privește PM10, se respectă valoarea limită pe întreg județul (media zilnică sub 50 micrograme/mc, iar cea anuală de 40 micrograme/mc), astfel că sunt suficiente măsuri de menținere a calității aerului, nu neapărat de reducere. 

Stațiile de monitorizare a calității aerului de pe raza orașului Brașov sunt amplasate pe Calea București la intersecția cu strada Soareluui (BV1), pe strada Castanilor, zona Aula Universității (BV2) (foto 2), pe Bulevardul Gării intersecție cu strada Lăcrămioarelor (BV3) și o stație se află în Sânpetru, pe strada Morii. Acestea sunt zonele cu trafic intens. 

 Și atunci de ce suntem încă în procedura de infrigement?

Reprezentanta Agenției de Mediu Brașov ne-a explicat că raportarea la CE referitor la datele de monitorizare se face pentru datele măsurate în urmă cu doi an: „Deci, datele raportate în 2016 erau cele din 2014, pentru că așa este procedura. Pentru Brașov, începând cu anul 2013 s-a raportat respectarea valorii limită. Dar în această procedură de infrigement au fost menționate mai multe aglomerări – Brașov, București și Iași. Pentru ultimele două orașe s-au raportat în continuare depășiri ale valorilor limită. Dacă această procedură va continua, există riscul ca România să ajungă în faza contencioasă, respectiv în fața Curții Europene de Justiție și să fim sancționați ca stat membru dacă nu se iau în continuare măsuri urgente de gestionare a calității aerului”. 

Sursa citată a menționat că în România, în legea privind protecția atmosferei sunt stabilite foarte clar responsabilitățile autorităților, inclusiv în ceea ce privește mediul, administrația publică și titularii de activitate având obligații și responsabilități de gestionare a calității aerului, deci și cu implementarea măsurilor pentru reducerea poluării.

 Măsuri recomandate

Pe lângă programele gândite la nivel național de reducere a poluării, respectiv Casa Verde, Rabla, perdelele vegetale și infrastructură pentru transportul electric, autoritățile locale pot aplica măsuri precum construirea de piste pentru biciclete și încurajarea cetățenilor să le folosească nu doar pentru recreere, ci și ca mijloc de transport ecologic. Ioana Benga a mai spus că putem aplica și programe care se dovedesc eficiente în alte țări, cum ar fi car sharing-ul în cazul deplasărilor cu copiii pe drumul spre școală.

„Valorile de poluare la Brașov, cum spuneam, acum sunt imediat sub limită, dar dacă nu se iau măsuri urgente, se depășește nivelul minim acceptat. S-a dovedit că poluarea în oraș este mult mai mică în perioadele de vacanță. Astfel, părinții se pot organiza în așa fel încât să fie transportați mai mulți elevi cu aceeași mașină. Pe de altă parte, ne place sau nu ideea, va trebui să găsim alte surse de a ne încălzi, pentru că biomasa nu este o soluție chiar atât de eco precum s-a crezut. Din păcate, la acest moment, pentru încălzirea rezidențială rămâne gazul metan o soluție, pentru că este cel mai puțin poluant din punct de vedere al particulelor, dar nu și al bioxidului de carbon”, a enumerat Benga.

O soluție bună ar putea fi încălzirea centralizată, ca sursă mare de producere a energiei la care să se implementeze măsuri de reducere a poluării. La felul în care a funcționat, CET-ul nu a fost în regulă, după cum a subliniat Ioana Benga. Alte soluții viabile ar fi centralele de cartier sau încălzirea electrică, în anumite condiții, precum și producerea de încălzire alternativă, cum ar fi energia geotermală, eoliană, panourile termosolare.