Traficul rutier în Brașov: Patru giratorii și două semafoare pe 1,2 kilometri!

Dacă acum câțiva ani râdeam de traficul congestionat din București, Cluj sau de pe Valea Prahovei, iată că, aproape pe nesimțite, și în Brașov ambuteiajele au devenit o constantă a circulației rutiere, în special dimineața și după-amiaza, între orele 16.00 și 18.00. Aceasta, în primul rând din cauza proliferării ansamblurilor rezidențiale (în Bartolomeu și Tractorul, de exemplu, au apărut, practic, noi cartiere de blocuri) – care au atras nu doar brașoveni, ci și mulți locuitori din alte județe – și, în mod firesc, înmulțirii accentuate a numărului de autovehicule, la cele ale locuitorilor din municipiu adăugându-se acelea ale navetiștilor din localitățile învecinate care lucrează în Brașov și/sau au copiii la școli de aici.

De exemplu, într-una din diminețile trecute, așteptând în trafic pe str. Independenței (am parcurs, pe ceas, aproximativ 500 de metri în 18 minute), am observat numerele câtorva mașini ce veneau din sensul opus. Le-am și notat: patru de Brașov, una de Suceava, două de Buzău, una de Vaslui, două de Bacău, una de Galați, trei de București, una de Prahova, una de Dâmbovița, una de Botoșani… Nu este, bineînțeles, de acuzat că Brașovul atrage oameni din alte părți ale țării. E o dovadă că orașul și zona metropolitană se dezvoltă, oferă condiții și oportunități mai bune decât multe zone ale țării și, în definitiv, că unora convine și altora nu acest fenomen, oamenii au dreptul la liberă circulație și la stabilirea domiciliului sau reședinței în orice localitate doresc.

Peste 5 ani pentru reparația pasajului Fartec

Revenind la traficul rutier, edilii au încercat și încearcă să găsească soluții pentru decongestionarea acestuia. Din păcate, însă, uneori eforturile lor par a nu fi pe cea mai bună direcție. De exemplu, lucrările la pasajul Fartec au început din 2015 și, în varianta optimistă, nu se vor finaliza decât la anul. Iar acolo, pe pod, se circulă zilnic în coloană (este practicabilă o singură bandă pe sens), dat fiind că se intersectează DN13 (parte a drumului european E60) cu străzile de ieșire din cartierele Tractorul și Bartolomeu. Cauza principală a întârzierii este, după cum probabil se cunoaște, faptul că primul constructor a abandonat proiectul, motivând că nu are capacitatea tehnică de a-l realiza. Primăria a reziliat contractul în 2017, apoi a fost nevoie de refacerea procedurii de licitație. Abia în septembrie 2018 a fost semnat contractul cu noul constructor, durata fiind de două luni pentru partea de proiectare și 12 luni pentru execuție. La cum se mișcă, însă, lucrurile, e greu de presupus că termenul se va respecta.

* Giratoriu, semafor, giratoriu, semafor, giratoriu…

Altădată liniștit, cu un trafic rutier relaxat, cartierul Tractorul a devenit unul dintre cele mai aglomerate, după construcția mall-ului Coresi și dezvoltărilor imobiliare din zonă, unele finalizate, altele în derulare. Primăria a anunțat că are în vedere, ca una dintre soluțiile de trafic, construcția unui pod hobanat de la Sala Sporturilor, peste liniile de cale ferată, până pe strada Tudor Arghezi, aproape de intersecția cu str. Zaharia Stancu (Drumul Coresi). Până atunci, însă, s-a decis lărgirea străzii 13 Decembrie, între intersecția de la Făget și cea cu str. Henri Coadă (după mall). Lucrarea a presupus, între altele, „tăierea” unei părți din Parcul Tractorul, mai precis aleea de promenadă și spațiul verde de până la aceasta, iar în continuare se va amenaja un zid de sprijin pe porțiunea mai înaltă din apropierea pasajului de cale ferată, precum și o bandă de stocare pentru mașinile care vor să vireze la stânga, spre strada Octavian Goga. De asemenea, se mărește diametrul sensului giratoriu de la intersecția cu strada Independenței, „ținând cont că axul drumului se va muta mai spre dreapta, iar giratoriul va avea trei benzi de circulație în interior”, după cum au ținut reprezentanții Primăriei să răspundă temerilor șoferilor că lucrarea va lua din carosabil.

Problema este că oricât s-ar lărgi tronsonul ce trece pe lângă parc – cel dintre intersecția de la Făget și cea cu strada Independenței – nu se rezolvă mai nimic, din moment ce, de pildă, autovehiculele ce vin dinspre Onix intră într-un giratoriu (de la Făget), apoi, la circa 200 de metri, sunt întâmpinate de un semafor (cel de la spitalul Tractorul), imediat intră într-un alt giratoriu (de la intersecția cu Independenței), iar la ieșirea din acesta dau în alt semafor, după care urmează, la mică distanță, alt giratoriu! Or, la valorile de trafic din orele de vârf, se pot construi și câte cinci benzi pe sensul de mers pe cei aproximativ 200 de metri dintre două sensuri giratorii, plus un semafor, că nu se va reuși decât un lucru: fotografiile ambuteiajelor vor fi mai spectaculoase!

De altfel, în zonă, pe o distanță de circa 1,2 kilometri, există nu mai puțin de patru sensuri giratorii și două semafoare! Plus încă un giratoriu după mall. Despre ce fluidizare a traficului se mai poate vorbi în aceste condiții?

Exemple asemănătoare – chiar dacă nu chiar la scara aceasta – sunt în mai toate zonele Brașovului. Un oraș în care edilii par a crede ca sensul giratoriu (eventual dublat de un semafor) este panaceul oricărei probleme de trafic rutier.