STUDIU. Peste jumătate din șoferii chestionați în ultimii 10 ani nu se simt în siguranță în trafic

Utilizarea tehnologiei (vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, utilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timpul șofatului la volan) reprezintă un comportament riscant, adoptat de aproape jumătate dintre șoferii români, o confirmă un studiu prezentat de Poliția Română.

Studiul, denumit „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018”, a fost de Poliția Română, cu ajutorul companiei de cercetare sociologică Cult Market Research și al unei firme.

Pe baza rezultatelor obținute în patru sondaje de opinie – primele trei realizate exclusiv de către Poliția Română în anii 2008, 2010 și 2014, iar al patrulea realizat în colaborare cu Cult Market Research în 2018 – a fost definitivată o analiză comparativă a acestora, care urmărește schimbarea principalilor parametri privind atitudinile și siguranța în trafic din ultimii 10 ani.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.259 de conducători auto activi (care în ultimele 6 luni, anterioare aplicării instrumentului de cercetare, au condus un autovehicul), prin intermediul anchetei sociologice telefonice cantitative (CATI). Colectarea datelor a avut loc pe parcursul lunii august a.c..

Criteriile de selecție a subiecților au fost vârsta, sexul, mediul de rezidenţă, regiunea de dezvoltare şi categoria de permis de conducere deţinut.

Nesiguranță în siguranță în trafic

Aproximativ 52% din persoanele chestionate au declarat că nu se simt în siguranță în trafic (aceleași valori se regăsesc în toate cele patru studii realizate). „În motivarea opiniei lor privind starea de nesiguranţă resimţită, conducătorii auto aşează între principalii factori nerespectarea regulilor de circulaţie (61%), starea precară a drumurilor (47%) și faptul că mulţi şoferi fac manevre riscante/conduc imprudent (43%). Este relevant faptul că nivelul cel mai ridicat de ameninţare la adresa siguranţei generale este dat de comportamentul în trafic al şoferilor, de relaţiile în trafic dintre şoferi, respectiv, dintre şofer şi regula rutieră”, au informat reprezentanții Poliției Române.

Deși nerespectarea regimului de viteză este una dintre principalele cauze ale accidentelor, aproape 70% dintre participanții la studiu au declarat că respectă limita legală de viteză, indiferent de viteza de deplasare a celorlalte mașini.

„Șoferii chestionați tind să depășească viteza legală în special în afara localității și pe autostrăzi. Cea mai întâlnită justificare pentru depășirea vitezei de către șoferi o reprezintă executarea depășirilor în trafic. De asemenea, depășirea limitei de viteză pare să își găsească justificarea ziua, când drumul este liber sau când limita de viteză este evaluată ca fiind prea mică pentru categoria de drum pe care șoferul se deplasează”, se menționează în analiza făcută publică de Poliție.

Centura de siguranță ar fi folosită de peste 80% dintre șoferii chestionați. „Totuși, o parte a șoferilor (13%) utilizează centura de siguranță doar uneori, foarte rar sau niciodată atunci când conduc în localitate, în timp ce 5% când conduc în afara localității sau pe autostradă. Cei care tind, în cea mai mare măsură, să evite purtatul centurii de siguranță sunt bărbații, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, cei care dețin atestat de șofer profesionist și șoferii care conduc un autoturism cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare”, au explicat polițiștii.

Proporția șoferilor care nu poartă centura de siguranță a scăzut în ultimul deceniu, potrivit studiului. Comparativ cu anii anteriori, se înregistrează o scădere și la incidența celor care afirmă că au condus sub influența alcoolului, de la 29% în 2008 la 9% în 2018.

Cel mai frecvent motiv invocat a fost reprezentat de distanţa mică pe care o aveau de parcurs (58%), în timp ce pentru 28% motivul a constat în convingerea că nu le este afectată capacitatea de conducere.

Agresivitatea pe șosele

Șoferii români chestionați au declarat că, în ultimele 6 luni, s-au regăsit mai degrabă în ipostaza victimei decât a agresorului în trafic. Astfel, aproximativ trei sferturi dintre șoferii chestionați (71%) au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor sau claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, și comportamentul agresiv recunoscut cel mai des de către șoferi, urmat de gesturi amenințătoare sau obscene – 47% și de agresiuni verbale – 40%.
„Bărbații, tinerii cu vârste până în 25 de ani și conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.000 cm3 sau mai mare sunt cei care declară că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalți participanți la trafic. Analiza comparativă realizată pe perioada ultimilor 10 ani demonstrează, totuși, o scădere ușoară a comportamentelor agresive în trafic, atât din perspectiva victimelor, cât și a agresorilor”, rezultă din studiu
Majoritatea șoferilor chestionați (72%) consideră, totuși, că prioritatea Poliției Rutiere ar trebui să fie sancționarea conducătorilor auto ce au consumat băuturi alcoolice.

În ceea ce privește propriile comportamente care sunt în măsură să deranjeze traficul și pe ceilalți șoferi, aproximativ jumătate dintre persoanele chestionate admit că opresc/staționează într-un loc nepermis.
Următorul comportament de risc cu cea mai crescută frecvență este acela de a conduce cât timp șoferul este obosit.

Riscul tehnologic

Utilizarea tehnologiei în timpul condusului tinde să devină un comportament de risc adoptat și de șoferii români.
Dintre conducătorii auto intervievați, 42% afirmă că au adoptat cel puțin unul dintre comportamentele de risc tehnologic: vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, utilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timp ce conduceau.
Astfel, peste un sfert dintre șoferi (29%) au declarat că în ultimele 6 luni, în timp ce conduceau, au vorbit la telefon fără a folosi hands-free, 5% și-au verificat contul de Facebook, Instagram etc., 4% au purtat o conversație pe Facebook, Instagram, What’s App și 1% s-au filmat în timp ce conduceau.
Analiza comparativă realizată în ultimii 10 ani demonstrează o scădere a proporției șoferilor care adoptă, în general, comportamente de risc în trafic, astfel încât se poate constata o îmbunătățire în ceea ce privește conștientizarea riscurilor la care se expun.
Alte comportamente au rămas, totuși, constante în ultimii 10 ani, cu mici variații: condusul în condiții de oboseală pentru șoferi, mâncatul la volan, efectuarea depășirilor la limită.