Sfinţii Trei Ierarhi, sărbătoarea concilierii

Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:”Times New Roman”,”serif”;}

Creștinii ortodocși și greco-catolici îi
prăznuiesc în 30 ianuarie pe cei trei mari arhierei: Vasile cel Mare, Grigorie
Teologul și Ioan Gură de Aur, venerați drept cei mai mari teologi și păstori
duhovnicești din toată istoria creștinătății. Ei sunt sărbătoriţi și separat
tot în cursul lunii ianuarie, Sfântul Vasile – 1 ianuarie, Sfântul Grigorie –
25, iar Sfântul Ioan – 27 ale lunii. Sunt considerați patronii instituțiilor de
învățământ, în special ai celor teologice, care sunt astăzi în sărbătoare.

Cei trei ierarhi au început să fie celebrați împreună din anul 1081, de pe
vremea împăratului bizantin Alexie Comneanul, perioadă în care învățații
timpului polemizau pe tema importanței mai mari a unuia sau altuia dintre cei
trei. Disputele au durat câțiva ani, până când cei trei sfinți s-au arătat în
vis unui ierarh din acea vreme, spunându-i că în fața lui Dum­­nezeu ei sunt
una și nu există vrajbă între ei. Tot­odată, l-au rugat să le rân­duiască o zi
de prăznuire co­mună pentru a aduce pacea între oameni. De atunci s-a hotărât
prăznuirea îm­preu­nă în ziua de 30 ianuarie a celor trei ierarhi, cinstiți
drept reprezentanți străluciți ai unei perioade bogate atât în dispute, dar și
în elaborări teologice de mare valoare, din epoca patristică. Biserica i-a
numit „stâlpi ai Ortodoxiei” și „mari dascăli” ai creștinătății. Ei s-au
remarcat atât ca păstori și misionari, cât și ca moraliști și dogmatiști.

Sfântul Vasile cel Mare, sărbătorit și în 1 ianuarie,
arhiepiscopul Cezareei și Capadochiei, s-­a născut în anul 330, într­-o familie
evlavioasă, de la care a primit o educație aleasă, desăvârșită apoi în școlile
vremii din Cezareea Capadochiei, Constantinopol, Atena, unde îl cunoaște pe Sf.
Grigorie de Nazianz. Din 355 profesează retorica, se botează, renunță la avere,
intră în monahism, călătorește în Siria, Palestina, Mesopotamia. La întoarcere,
se retrage cu prietenul său, Sf. Grigorie, și înființează o mănăstire. Este
hirotonit în anul 364 și ales episcop al Cezareei în anul 370. S-­a remarcat
prin activitatea sa în ceea ce se numește astăzi asistența socială, înființând
în Cezareea numeroase așezăminte: azile, ospătării, case pentru reeducarea
fetelor decăzute, școli tehnice și un spital pentru leproși, numite generic
„vasiliade”, dar și prin scrierile sale. În colaborare cu Sf. Grigorie de
Nazianz a scris „Filocalia” și a alcătuit „Regulile vieții monahale mari și
mici”. Liturghia întocmită de Sf. Vasile cel Mare de oficiază doar de zece ori
pe an, iar Molitvele Sf. Vasile cel Mare sunt socotite drept cele mai puternice
rugăciuni de dezlegare (exorcizare) și apărare.
Sf. Grigore Teologul (de Nazianz sau „Cuvântătorul de Dumnezeu”) s-­a născut în
același an cu prietenul său, Vasile cel Mare, dar a trecut la cele veșnice cu
zece mai târziu decât acesta, în 389. Și­-a câștigat supranumele de „Teologul”
prin cuvântările și cărțile sale pline de înțelepciune. A fost episcop al
Cezareei și Capadochiei, fiind sărbătorit și în 25 ianuarie.
Sf. Ioan Gură de Aur (Hrisostom), episcop al Constantinopolului, s-­a născut în
344 și a adormit întru Domnul în 407. A fost supranumit „Gură de aur”, pentru
talentul său oratoric excepțional. Lui îi datorăm superba alcătuire a
Liturghiei care se oficiază în cea mai mare parte a timpului în biserici
(alături de cea a Sf. Vasile cel Mare, de zece ori în an, și de Liturghia
Darurilor Mai înainte Sfințite, săvârșită în Postul Paștelui).

Tradiții în ziua de
Trisfetite

Trisfetitele este denumirea populară a zilei celor Sfinți
Trei Ierarhi. Multe tradiții de spor și sănătate se leagă acest praznic. Sărbătoarea
este o zi dedicată reconcilierii; acum se împacă rudele după lungi dispute, iar
toate proiectele comune vor aduce prosperitate în căminul acestora. În ziua de
prăznuire a celor Trei Ierarhi, sunt benefice pelerinajele în lăcașurile de
cult care poartă hramul celor trei sfinți. Tot în această zi, este bine să fie
ajutați copiii săraci care doresc să devină preoți. Pentru spor și pentru
sănătate, la masa sărbătorească se consumă pește și fructe, simboluri ale unei
vieți duhovnicești smerite. Se spune că trebuie să dăm o lumânare de pomană sau
o candelă, pentru ca tot anul viața noastră să fie luminată. În ziua celor Trei
Sfinți Ierarhi se face pomenire pentru sporul casei și pentru sănătate
trupească și sufletească și se dau de pomană cărți de rugăciuni și iconițe,
care-i reprezintă pe cei trei ierarhi. Pentru spor și pentru sănătate, la masa
sărbătorească este bine să se consume pește și fructe, simboluri ale unei vieți
duhovnicești smerite.
Sărbătoarea trebuie respectată și nu este bine să se presteze munci
gospodărești. Bolnavii trebuie să se roage pentru sănătate lor în ziua
praznicului, deoarece cei Trei Ierarhi sunt doctori vindecători. În multe
comune, numeroase familii îi serbează pe cei Trei Ierarhi ca ocrotitori ai
casei. Gospodinele fac colivă, merg la biserică s-o sfințească și apoi împart
ofrande cu colivă la trei bărbați. Se spune că gospodina care nu respectă
această sărbătoare va rămâne văduvă.  Pentru
a avea spor și reușite în familie, se face pomenirea sufletelor celor care au
murit neîmpărtășiți.
De asemenea, femeile trebuie să respecte sărbătoarea și să meargă la biserică,
pentru ca tot anul să aibă spor la treabă, iar la țară să toarcă lâna cu mult
spor.
Fetele nemăritate trebuie să se roage celor Trei Ierahi să le aducă bucurii și
un soț bun; toată ziua trebuie să mănânce pâine cu sare.
La Trisfetitele se schimbă vremea : când curg streșinile, primăvara va fi
friguroasă; când este ger, vara va fi călduroasă.