Sărbători fericite! Boldog Húsvéti Ãœnnepeket! Frohe Ostern!

Spre deosebire de 2014, în acest an, Bisericile
istorice creștine sărbătoresc separat Paștele – Învierea Mântuitorului Iisus
Hristos.

Creștinii catolici, evanghelici, reformați, protestanți – aproape
două milioane de români, printre ei câteva zeci de mii de brașoveni, români, maghiari și germani – sărbătoresc din această noapte Învierea Domnului,
Paștele, o dată cu sute de milioane de creștini în întreaga lume. În bisericile romano-catolice tocmai s-a încheiat Vigilia Pascală, iar mâine, la Vatican, centrul
catolicismului mondial, Papa Francisc va celebra Mesa (Liturghia) de Înviere, în
Piața San Pietro din Roma, rostind tradiționalul mesaj de Paști și
binecuvântarea „urbi et orbi” (către orașe și către lume). După ce duminică vor sărbători Intrarea Domnului în Ierusalim, la distanță
de o săptămână, pe 12 aprilie, ortodocșii și greco-catolicii vor
sărbători și ei Învierea.

Evreii sărbătoresc și ei Paștele acum

Numele
generalizat al sărbătorii, Paște, provine din cuvântul ebraic „Pasah”
(Pesah), care înseamnă trecere, scăpare, eliberare. Grecii au preluat
cuvântul, dându-i forma Pascha, latină Paschae, și de aici în românește
Paște. Fiind un substantiv colectiv, se poate folosi și mai vechea formă
de Paști în loc de Paște, formă care s-a încetățenit. Trebuie spus că
unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeița Eostre, adică
„Ostern”, în germană, iar în engleză „Easter”, însă sunt mult mai multe
popoarele care au preluat vechea denumire. Peste o preistorică
sărbătoare pastorală a evreilor, în cinstea unei zeițe a lumii, s-a
suprapus cea istorică, fuga lor din Egipt, trecând Marea Roșie, ale
cărei valuri s-au dat la o parte din calea lor prin voință divină.

Paștele
evreilor se celebrează în ultima zi înainte de prima lună plină de după
echinocțiu (anul acesta, este chiar de sâmbătă celebrat – în România fiind circa 3.300 de evrei), fără a cădea obligatoriu duminica.

Calendar solar și lunar

Paștele creștin, după
regula stabilită la Sinodul ecumenic de la Niceea (325), se serbează în
prima duminică de după lună plină, care urmează sau coincide cu
echinocțiul de primăvară (fixat de Sinod la 21 martie, acum plus/minus două
zile). În contrast cu toate celelalte sărbători creștine care depind
numai de mișcarea soarelui, ziua de Paște creștin depinde atât de
mișcarea soarelui (de care depinde echinocțiul de primăvară), cât și a
lunii. În Bisericile Ortodoxe, echinocțiul de primăvară este fixat pe 21
martie în calendarul iulian/justinian (sau 3 aprilie în calendarul
gregorian), în timp ce în Biserica Catolică și cele protestante
echinocțiul este fixat pe 21 martie în calendarul gregorian. Din această
cauză, Biserica Ortodoxă continuă să dateze Paștele după vechiul
calendar iulian, rămas în urmă (după 1900) cu 13 zile față de calendarul gregorian,
adoptat încă din 1582 de către Biserica Catolică.

Cea mai mare diferență – 5 săptămâni

Paștele poate cădea la
catolici (și reformați, evanghelici, unitarieni etc) între 22 martie și
25 aprilie, iar la ortodocși (și greco-catolici) între 4 aprilie și 8
mai. la aceștia din urmă, dacă luna plină pică duminica, Paștele se sărbătorește în duminica
următoare. Această revendicare diferită a Învierii lui Hristos de către
cele două mari biserici creștine pare nu tocmai la locul ei, dincolo de
iregularitățile apărute în calculul calendarului și a datei Paștelui,
stabilite anual după metoda de la Alexandria. Sesizând discordanța,
Bisericile discută de multă vreme posibilitatea celebrării Paștelui în
aceeași duminică, mai ales în cea mai apropiată de începutul lunii
aprilie, pentru că aceea este data (16 Nisan) când a avut loc Învierea
Domnului în anul 33.
În acest mileniu, Paștele a fost sărbătorit în
aceeași zi în 2004, 2007, 2010, 2011 și în 2014. Ortodocșii și catolicii vor mai
serba împreună Paștele în 2017, pe 16 aprilie, și
apoi abia în 2025, pe 20 aprilie. Cea mai mare
diferență poate fi de cinci săptămâni, cum a fost în 2013 și cum va mai fi și anul viitor.