Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:”Times New Roman”,”serif”;}

În timp ce presa internaţională anunţă că în 20 martie au
loc simultan trei fenomene astronomice rare (vorba vine, fiindcă în afară de
eclipsa totală de soare, echinocţiul de primăvară este în fiecare an și Superluna
de câteva ori pe an), în România, astăzi au loc doar două, prima zi de
primăvară astronomică fiind sâmbătă. Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic „Amiral
Vasile Urseanu” din București, echinocţiul de primăvară are loc pe 21 martie,
la ora 0.45. Termenul echinocțiu provine din latinul æquinoctium, prin
combinarea lui æquus (egal) cu nox, noctis (noapte). Aceasta, pentru că la
echinocțiu ziua și noaptea au durate egale. Echinocțiul de primăvară (sau
vernal) descrie echinocțiul de martie în emisfera nordică, în timp ce
echinocțiul de septembrie pe cel din emisfera sudică. Echinocțiul (numit și
echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe
Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află
exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria
mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu Ecuatorul ceresc se numesc
puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din
cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima
dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din
emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie,
reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de
toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul
ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea
coordonatelor astronomice ecuatoriale. După acesta, axa Terrei va începe să se
încline (în raport cu raza Soarelui.), făcând ca zilele să devină mai lungi în
emisfera nordică.

Super-Luna – sau luna la perigeu – este un fenomen care
apare atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică
distanță față de Terra și pare mult mai mare decât în celelalte nopți. În general,
se produc între trei și șase super-Luni pe an. În 2015, vor fi șase super-Luni,
iar două dintre acestea au avut loc deja. A treia este astăzi, iar fenomenul va
fi vizibil din nou în august, septembrie și octombrie.

În fine, eclipsa solară de astăzi – care în România va fi
una parțială – nu  este influențată de
celelalte două momente astronomice, specialiștii în domeniu spun că se întâmplă
destul de rar ca ele să se producă în aceeași zi. Cele trei fenomene –
echinocțiu, super-Lună și eclipsă solară – se vor produce din nou în aceeași
zi, în acest secol, în anii 2053 și 2072.

Eclipsa parțială de Soare va începe în jurul orei 10.40, va
avea maxima în jurul orei 11.56 și se va încheia la 13.05, cu o durată medie
pentru România de două ore și 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună
va varia în funcție de locul observației, fiind mai scăzută în sudul țării și
mai ridicată în nord.

Citiţi și:

Google sărbătorește echinocţiul cu flori colorate și o albină