Pești fripți și anghile, la Cina cea de Taină

Cina cea de Taină, ultima masă a lui Iisus Cristos alături de discipolii săi, potrivit Noului Testament, a devenit, în pictură, din ce în ce mai copioasă de-a lungul secolelor, spun oamenii de știință din SUA. Se pare că artiștii au desenat farfurii și cantități de alimente din ce în ce mai mari. Brian Wansink, profesor la Universitatea din New York, și fratele său, Craig Wansink, au analizat 52 dintre cele mai importante reprezentări ale Cinei cea de Taină   Mărimea felului principal de mâncare prezentat a crescut cu 69,2%, iar mărimea bucății de pâine din pictură a crescut cu 23,1%. Specialiștilor au descoperit că felul principal variază: pește fript sau anghilă (18%), friptură de miel (14%) sau friptură de porc (7%). Potrivit cercetătorilor americani,  acest fenomen reflectă succesul agriculturii de-a lungul ultimelor zece secole, în timpul cărora omenirea a cunoscut „o creștere enormă a producției și a posibilității de a-și procura hrană”.În perioada 1495-1498 și Leonardo da Vinci a pictat „Cina cea de Taină”. Pictura a fost realizată în fosta sala de mese a mănăstirii dominicane „Santa Maria delle Grazie” din Milano. Leonardo reprezintă desfășurarea dramatică ce urmează rostirii cuvintelor „Unul dintre voi mă va vinde”, moment în care Apostolii, ce și-au revenit din surpriza primei clipe, își exprimă în mod diferit revolta lor sufletească, iar Iuda schițează un gest de apărare.