MUNCÃ MIGÃLOASÃ. Din tainele criminaliștilor – Cu ajutorul portretelor-robot se descoperă infractori, dar și morți neidentificați

Crime, jafuri și violuri, iar mai nou atacuri armate au oripilat opinia publică de-a lungul timpului, inclusiv în orașul de la poalele Tâmpei, provocând spaimă, în special când autorul a rămas necunoscut o lungă perioadă de timp sau chiar pentru totdeauna. Astfel, atunci când se întâmplă infracțiuni de acest gen, primele întrebări care se nasc în mintea tuturor sunt „Cine sunt făptașii?” sau „Cum arată?”.

De la portretistul-grafician, la Imagetrak
Pentru identificarea infractorilor, un rol important în munca anchetatorilor îl are portretul-robot, realizat pe baza informațiilor furnizate de victime sau de martori. Chiar dacă nu constituie probă în justiție, acesta este un indiciu pentru depistarea autorului, dacă este foarte bine realizat.
Era o vreme la Brașov, cu zeci de ani în urmă (în unele județe fiind încă de actualitate), în care primul solicitat în astfel de cazuri era un portretist-grafician. În paralel, erau folosite diverse aparate, însă slab performante. La ora actuală, sunt utilizate tehnici moderne. Câteva din tainele realizării portretelor-robot și despre eficiența lor ne-a dezvăluit șeful Serviciului Criminalistic din IJP Brașov, Radu Dascălu: „În ultimii ani s-a investit destul de mult în dotare. Au fost achiziționate echipamente și tehnologii competitive cu cele folosite de polițiile țărilor europene, ceea ce ne-a facilitat și obținerea unei acreditări din partea Autorității Naționale RENAR. Aplicația pentru realizarea portretului-robot, activă de câțiva ani, face parte dintr-un program mai amplu, intitulat Imagetrak – sistem de recunoaștere facial”. Concret, este vorba de o bază națională criminalistică pentru anumite categorii de infractori, cu date ample ale recidiviștilor, persoanelor dispărute și chiar cadavrelor neidentificate, ce pot fi verificate pe lângă ale persoanelor care sunt deja implementate, cu infracțiuni la activ. „Această bază de date și-a dovedit de multe ori eficiența. Am avut recent un caz, când un infractor reținut în Polonia, sub o identitate falsă, a fost identificat cu ajutorul aparaturii și a bazei noastre din Brașov”, a exemplificat criminalistul brașovean.

Modul de lucru
Descrierea semnalmentelor, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de metoda portretului vorbit, are în vedere caracteristicile întregului corp, accentul fiind pus pe particularitățile anatomice ale feței. În primul rând, sunt vizate volumul, forma, poziția și culoarea părților observate. Apoi, se folosește un editor grafic specializat, care permite utilizatorului să folosească un catalog electronic, în care există sute de elemente faciale, precum tipuri de păr, ochi, nas și gură, clasificate pe subcategorii, în funcție de formă sau nuanță. Astfel, pornind de la o formă a feței selectată, se pune un păr, un nas specific, o gură descrisă, o mustață sau barbă, după caz, și tot așa, până iese ceva ce seamănă a chip de om. Este o muncă extrem de migăloasă, care necesită multe ore, uneori chiar zile, dacă infractorul a fost văzut de mai multe persoane. Odată realizat, portetul-robot este transmis secțiilor de Poliție, ziarelor și posturilor de televiziune.
„Uneori, descrierea unui individ de către victime, cele care pot identifica, de regulă, infractorul, este incompletă, chiar eronată, din cauza unor împrejurări obiective, ce împiedică o bună percepție. Îmi amintesc cazul unei minore, care fusese violată de un necunoscut. Din cauza traumei suferite, fata a descris un personaj monstruos, ce nu putea fi asociat cu o persoană anume, motiv pentru care nici nu s-a putut realiza un portret-robot”, a completat Radu Dascălu.
Ca o simplă observație a profesioniștilor, se pare că bărbații descriu în esență elemente fizice generale, femeile rețin mai mult elemente de detaliu, pe când copiii redau multe aspecte ce țin de statură, dar au tendința de a exagerara. Oamenii mai puțin școliți sunt buni observatori, dar au dificultăți în exprimare la redare, pe când cei educați sunt mai rezervați în descriere. 
În timp, mulți au afirmat că au fost situații în care portretul nu semăna cu persoana identificată ca fiind autoarea unei infracțiuni. De fapt, nu se realizează o fotografie, ci se concepe o tipologie, în care se încadrează mai multe persoane, cercul suspecților fiind astfel oarecum restrâns. Cele mai importante lucruri de care depinde realizarea portretului-robot sunt timpul de percepție și momentul comiterii faptei, astfel că detaliile sunt greu de surprins în acțiunile nocturne. Criminaliștii susțin, însă, că o mare parte dintre cei certați cu legea sunt identificați și apoi găsiți cu ajutorul acestor portrete realizate electronic, care rămân în arhivele polițiilor pentru toată viața.