Guvernul îi „iartă” pe copiii pe care i-a scos datori

Guvernul și-a propus să modifice Legea 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) a unor categorii de persoane, printre care minori, precum și al clarificării unor categorii de venituri pentru care nu va fi datorată CASS. Modificările au fost aprobate printr-o ordonanță (care, teoretic, nu poate schimba o lege, cu atât mai puţin Codul fiscal), după ce mii de copii din țară, printre care și câteva sute brașoveni, au primit de la ANAF înștiințări să achite CASS aferentă anului 2012.

Potrivit inițiatorilor, Ministerul Finanțelor Publice, ordonanța adoptată pune de acord prevederile Codului fiscal cu cele ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, stabilind care sunt categoriile de persoane și categoriile de venituri exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. Între timp, conducerea ANAF a transmis către unitățile de administrare fiscală o circulară prin care s-a suspendat regularizarea CASS pentru 2012, pentru toți contribuabilii, nu doar pentru minori. ANAF susține însă că s-a solicitat CASS pe dobânzile încasate (mai bine zis calculate) pentru alocațiile neridicate din conturile bancare și nu pe alocațiile primite, dintr-o incongruență legislativă. „Precizăm, încă o dată, că obiectul impunerii nu îl constituie alocația de stat pentru copii, ci veniturile din dobânzile bancare realizate de persoanele care nu și-au ridicat alocațiile din conturi”, au subliniat reprezentanții ANAF într-un comunicat postat pe site.

Câțiva lei dobândă, sute de lei de plată

Veniturile din dobânzi fac parte din categoria veniturilor din investiții și sunt supuse impozitării, se menționează în Codul fiscal. Deși persoana fizică datorează impozitul, totuși obligația calculării, reținerii, declarării și virării acestui impozit îi revine plătitorului de venit, care este de obicei banca. Practic, cei care au bani în depozite pentru care obțin dobândă sau cei care își încasează salariul, pensia sau alocația într-un cont, dar nu ridică sumele încasate și acumulează dobânda, datorează statului un impozit de 16%. Totuși, aceste categorii de persoane nu trebuie să depună nici o declarație la Fisc, pentru că banca este cea care se ocupă de raportarea și virarea către stat a impozitului datorat. Problema este că pentru veniturile din dobânzi, anumite categorii de persoane, respectiv cele care într-un an fiscal nu obțin venituri din salarii, pensii, șomaj, PFA vor datora, pe lângă impozitul pe venituri din investiții, și CASS. Logic, persoana respectivă ar datora contribuția în cota de 5,5% aplicată în mod normal asupra venitului anual din dobândă obținut. Prin lege, însă, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țară (700 de lei lunar, 84.000 de lei pe an, pentru 2012). Astfel, apar situații în care o persoană care a obținut câțiva lei din dobândă, bani pe care nici nu i-a mai ridicat din bancă, ajunge să datoreze CASS calculată la un venit anual care îl depășește cu mult pe cel efectiv realizat din dobânzi: minim 468 de lei pe 2012.

Legi care se bat cap în cap

Pe lista celor care trebuie să plătească CASS pentru veniturile din dobânzi au fost înscriși, recent, și aproape 11.000 de copii din județul Argeș, dar și peste 300 din județul Brașov și astfel de situaţii au apărut cu siguranţă în alte judeţe. ANAF a solicitat acestor copii CASS pe dobânzile realizate pentru alocațiile primite de la stat și pe care nu le-au ridicat din conturile bancare.
Situația aberantă în care minori – unii dintre ei născuți în al doilea semestru din 2012, dar cărora li s-au cerut banii pentru tot anul, adică și din vremea când erau în burta mamei – au primit decizii de impunere reprezentând contribuții sociale de asigurări de sănătate se datorează faptului că prevederile Codului Fiscal nu exclud în mod specific de la obligaţia de plată, în cazul în care obțin venituri din dobânzi, persoanele care beneficiază de asigurare de sănătate fără plata contribuţiei, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, printre care se numără, printre alţii, toți tinerii până în 18 ani, tinerii până în 26 de ani care sunt elevi/studenți și nu obțin venituri din muncă, persoanele cu handicap care nu obțin venituri din muncă.
În nota de fundamentare a ordonanţei aprobate de guvern se menționează că prin OUG nr. 125/2011 pentru modificarea și completarea Codului fiscal, începând cu 1 iulie 2012, au fost preluate din Legea nr. 95/2006 contribuțiile de asigurări sociale obligatorii datorate de persoanele fizice care realizează venituri impozabile din activități independente, activități agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, din cedarea folosinței bunurilor, investiții, premii și câștiguri din jocuri de noroc, din alte surse, precum și CASS datorată de persoanele fizice care nu obțin venituri. Însă nu au fost preluate și prevederile de la art. 213 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 care stabilesc că anumite categorii de persoane beneficiază de asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, fără plata contribuției, dacă nu realizează alte venituri.

Ce modificări vor fi introduse

Tocmai de aceea, în Codul fiscal vor fi menționate explicit următoarele categorii de persoane fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și categoriile de venituri pentru care nu vor datora contribuție:
• copiii până la vârstă de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârstă de 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenți, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor. Aceste categorii datorează contribuție, dar numai pentru situația în care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activități independente, agricole, silvicultură și piscicultură;
• Tinerii de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului. Dar dacă realizează venituri din activități independente, agricole, silvicultură și piscicultură sau sunt beneficiari de ajutor social acordat conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat (VMG), pentru aceste venituri datorează contribuție;
• Soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
• persoanele persecutate politic de fostul regim comunist – (persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat; prin OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare); magistrații înlăturați din justiție pentru considerente politice, în timpul regimului comunist – (persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945 – 1989, cu modificările ulterioare);
• veteranii și văduvele veteranilor de război (persoane ale căror drepturi au fost stabilite prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare); persoanele ale căror drepturi au fost stabilite prin Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările și completările ulterioare;
• Persoanele ale căror drepturi au fost stabilite prin Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările și completările ulterioare;
• luptătorii răniți în revoluția din Decembrie 1989 (persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urmă revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare);
• Persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuția;
• Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecțiuni, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuția;
• Femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuția sau dacă nivelul acestora este sub valoarea salariului de bază minim brut pe țară.

Sursa aberaţiilor fiscale nu a fost înlăturată

Totuși, persoanele persecutate politic de fostul regim comunist, magistrații înlăturați din justiție pentru considerente politice, în timpul regimului comunist, veteranii și văduvele veteranilor de război, persoanele ale căror drepturi au fost stabilite prin Legea nr. 309/2002, precum și luptătorii răniți în revoluția din Decembrie 1989 vor fi exceptați de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate în baza legilor speciale.
Însă, așa cum spuneam, modificările preconizate a se opera la Codul fiscal nu elimină aberația privind baza de calcul al CASS – salariul minim pe economie – pentru veniturile obținute sub acest plafon, inclusiv pentru venituri zero. Adică se menţine în continuare obligaţia rezumată simplu „ai, nu ai, dai” (nu ai nici un venit, ești obligat să plătești contribuţie de 5,5% din salariul minim), iar așa cum arată textul ordonanței ar mai putea apărea o categorie de persoane ce vor fi urmărite și executate silit de ANAF: tinerii care obțin venit minim garantat (deși pentru aceștia ar trebui să plătească statul).