Doar 10% dintre oamenii străzii sunt reintegrați în societate

Centrul de Persoane fără Adăpost Brașov abia face față solicitărilor

Din cele 100 de locuri disponibile la Centrul pentru Persoane fără Adăpost (CPA) Brașov, 98 sunt deja ocupate în această perioadă, însă multe alte persoane nevoiașe au un loc doar pe lista de așteptare. Altele preferă să doarmă în canale, dacă trebuie să respecte condițiile. În același timp, în medie, 15 oameni ai străzii trec zilnic pe la centrul social doar pentru o masă caldă, după cum ne-au precizat angajații instituției.
Centrul funcționează din 2002, de atunci trecându-i oficial pragul mai bine de 1.300 de persoane fără adăpost. Asistentul social Mihaela Bratu ne-a asigurat că identificarea și luarea lor în evidență este în derulare, dar procesul e îngreunat de dinamica și fluctuația grupului, în funcție de diverși factori, precum anotimp, oportunități de lucru sau de cazare.
Cert este că din 100 de persoane incluse în programele centrului, 10 sunt reintegrate în societate, „în funcție de fiecare situație reușindu-se includerea lor pe piața muncii și sprijinirea acestora să își găsească o locuință, internarea în cămine pentru bătrâni sau determinarea membrilor familiei să-i reprimească acasă”, ne-a explicat Bratu, care a continuat: „Cei mai mulți dintre cei care ajung în stradă, aproape 20%, sunt bărbați divorțați, care mai întotdeauna sunt evacuați din locuințe și, după ce își consumă resursele financiare, rămân pe drumuri. 15% dintre persoanele rămase fără adăpost ajung în această situație în urma unor conflicte cu familia. 14,8% dintre cei fără un acoperiș deasupra capului sunt evacuați în urma acumulării unor datorii, a retrocedării caselor în care locuiau, iar un procent destul de important (6,8%) este reprezentat de cei care au fost victimele unor înșelăciuni în urma cărora și-au pierdut locuințele. Tot 6,8% este și procentul «oamenilor străzii», care   și-au pierdut locurile de muncă și nu s-au mai putut întreține”.

Copiii, deveniți adulți ai străzii
O altă categorie a celor care nu au un adopost sunt tinerii care părăsesc casele de copii. Ei nu au nici o locuință, sunt respinși de familia de origine, motiv pentru care ajung pe drumuri. În aceeași situație sunt și foștii copii ai străzii, care între timp devin adulți și nu au posibilitatea financiară de a ieși din mediul în care trăiesc.
„Toate aceste cauze sunt intercorelate. De exemplu, pierderea locului de muncă duce la lipsa de resurse financiare, conflicte familiale, divorț și pierderea locuinței; detenția la rândul ei provoacă divorț sau imposibilitatea plății cheltuielilor locative, ceea ce duce la pierderea locuinței”, a mai explicat Bratu.
Din nefericire, cei mai mulți dintre oamenii fără un acoperiș deasupra capului devin dependenți de alcool sau de droguri, motiv pentru care reintegrarea lor socială devine aproape imposibilă. În plus, din cauza acestor vicii, multe persoane  sunt evacuate și din centru. „Nu au voie să aducă băuturi alcoolice și trebuie să își curețe camerele, lucru pe care ar trebui să îl facă dacă ar duce o viață socială normală”, a motivat angajata centrului. 
De altfel, în opinia asistentei sociale, alcoolismul este o problemă majoră în România, iar dependenților de alcool ar trebui să li se acorde tot atâta importanță cât li se acordă celor dependenți de droguri. „Dezalcoolizarea nu înseamnă doar două săptămâni de tratament medicamentos și una sau două discuții cu psihologul, cum se practică în țara noastră. Este nevoie de o terapie de lungă durată și cred că, după modelul Centrului Antidrog, ar trebui înființat și un centru anti-alcool. Practic, în țara noastră, acest fenomen este tratat cu prea multă superficialitate”, a încheiat Mihaela Bratu.     (R.C.)