Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:”Times New Roman”,”serif”;}

Pentru credincioșii ortodocși și
greco-catolici mâine începe Postul Paștelui,
numit Postul Mare sau Postul Patimilor care se încheie peste șapte săptămâni, în 11 aprilie.

Citiţi și:

Miercurea Cenușii aduce un ritual aparent bizar

Postul Patimilor este cel mai lung și, totodată, cel mai
aspru dintre cele patru posturi de peste an rânduite de Biserică. Postul, în
general constituie una din practicile religioase cele mai importante și mai
respectate în viața credincioșilor. Postul înseamnă în accepția generală,
abținerea totală sau parțială de la anumite mâncăruri, băuturi și plăceri
trupești, pe o perioadă mai mică sau mai mare de timp. Ca practică rituală, îl
întâlnim aproape în toate religiile, constituind un mijloc de purificare de
patimi – în sensul pasiunilor, al poftelor nestăvilite care ne îndepărtează de
Dumnezeu și de esența noastră umană, ca fii ai Lui. De aceea, postul nu este un
scop în sine, ci doar o cale sau un mijloc de îmbunătățire spirituală  În
Noul Testament a fost practicat și instituit chiar de Mântuitorul Hristos. În
predicile sale, Mântuitorul făcea adeseori referire la post ca mijloc potrivit
în lupta fiecăruia cu ispitele și demonii, postul și rugăciunea fiind socotite
drept cele două aripi care îl înalță pe om la ceruri. Însă, nici o clipă nu
trebuie uitat faptul că acestea trebuie însoțite de un efort de curățire
interioară, de îmbunătățire și creștere spirituală, care se manifestă prin fapte
de milostenie, de gesturi care dovedesc mai mult ca oricând că iubirea
aproapelui este o lege asumată. Sfinții Apostoli au practicat și ei postul și
l-au recomandat credincioșilor, devenind una din căile de sporire în virtute.
Sfinții Părinți și teologia ortodoxă accentuează însă necesitatea îmbinării
postului trupesc (alimentar), cu cel spiritual, care înseamnă dominarea
patimilor și pornirilor rele din ființa noastră. Un post alimentar fără a o
transformare lăuntrică nu este un post adevărat. După învățătura creștină,
postul nu este (doar) o practică de dezintoxicare a organismului, ci un act de
voință și de jertfă,  deci un act de cinstire a lui Dumnezeu. În cartea sa
intitulată „Postul cel Mare”, pr. prof.doctor în teologie Alexander Schmemann, considerat
unul dintre cei neobosiți mărturisitori ai Ortodoxiei (convertit) în America,
considera postul Paștelui drept „mai presus de orice, o călătorie
duhovnicească, destinația sa fiind Paștele, «praznic al praznicelor». (…)
Este un minunat pelerinaj către izvoarele credinței ortodoxe, o redescoperire a
felului ortodox de a fi”, „o școală a pocăinței”. (…) „În graba noastră
vieții noastre cotidiene nu avem timp să ne gândim la aceasta, ci, pur și
simplu, socotim că tot ce avem de făcut de-­a lungul postului este să ne
abținem de la anumite mâncăruri, să renunțăm la «distracții», să ne spovedim,
să luăm dezlegare de la duhovnic, să primim (o dată în tot anul!) Sfânta
Împărtășanie, iar apoi să ne considerăm «în perfectă rânduială» până anul
viitor”, afirmă marele teolog.

Dezlegarea
la untdelemn și vin se dă doar sâmbăta, duminica și la sărbătorile cu cruce
neagră, inclusiv în Joia Patimilor. De asemenea, se poate consuma pește la Buna
Vestire (25 martie) și în Duminica Floriilor (5 aprilie, în acest an). În tradiția
populară, Postul Mare se numește Patruzecimea sau Păresimi, iar primele două
zile se numesc Lunea Curată și Marțea Vaselor, fiind dedicate purificării
spațiului, pregătirii borșului și spălării vaselor „de dulce”.
De altfel, și biserica recomandă mai multă asprime în primele două zile ale
postului, ca și în Săptămâna Mare. Miercuri, a treia zi din prima săpătmână, se
ajunează până seara. Apoi se mănâncă pâine și legume fierte fără ulei.
În toate celelalte zile din Postul Paștelui, cu excepția zilelor de dezlegare,
se mănâncă uscat o singură dată pe zi, în zilele luni-vineri, iar sâmbătă și
duminică de două ori pe zi,  legume fierte cu untdelemn și se poate bea puțin
vin. De menționat că aceasta este „reţeta” postului aspru. În postul obișnuit
sau comun, mâncăm la orele obișnuite, dar numai „mâncăruri de post”, adică ne
înfrânăm de la carne, peste, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime (mâncăruri de
dulce) și de la orice rău.