BRAȘOV. Parastas cu mustrări pentru junii în haine „nemțești”

După o tradiție veche, reluată de câteva decenii, în Duminica Floriilor, la bisericile din Șchei, Junii Brașoveni și-au pomenit membrii și rudele „adormiți întru Domnul”. Parastasul din Duminica Floriilor este a doua manifestare, după „ieșirea cu surla” de Buna Vestire, 25 martie, din obiceiul Junilor Brașoveni, ce reînvie o dată cu sosirea primăverii. Grupurile au strâns fonduri și produse alimentare, pentru ca datina creștină să fie respectată. Junii, cei mai mulți în costumele lor tradiționale și purtând steagurile cetelor, au adus de dimineață la biserică mai multe tăvi cu colivă, colăcei și vin. La Biserica Sfântul Nicolae au venit cei din Societatea Roșiorilor și cei din Societatea Junilor Curcani. 

Părintele Ioan Herda, unul dintre preoții parohi ai străvechiului lăcaș de cult, le-a cerut junilor, la finalul Liturghiei de Florii, să-și păstreze credința și tradițiile, să nu se lase amăgiți de promisiuni deșarte. El i-a certat destul de aspru pe acei membri care nu au venit îmbrăcați în costumele lor specifice, ci în haine „nemțești” (în Ardeal, în general, este denumirea dată altor haine, moderne, prin opoziție cu hainele „românești” – costumele populare). „Trebuie să vă păstrați cu sfințenie tradițiile, pentru ca oamenii să vă cunoască și să vă recunoască și să vă respecte. Nu mai sunt alții ca voi, Junii Brașoveni. Aveți o istorie de secole în urmă și este datoria voastră, aveți responsabilitatea să o duceți mai departe. Este un gest de respect chiar față de moșii și de strămoșii pe care îi pomeniți astăzi și care au făcut lucruri mari, uneori riscând foarte mult doar pentru a-și afirma identitatea națională. Voi sunteți cei care reprezentați în mod tradițional și istoric comunitatea românească din Brașov, să nu uitați asta!”, le-a spus pe un ton mustrător părintele Herda, în timp ce mulți dintre cei care se simțeau cu musca pe căciulă se foiau stânjeniți, dar și nemulțumiți. Este drept că unii aveau doar însemnele de serjii (conducători) – vătaful mare, vătaful mic, armașul – adică banderolele cu iniţialele numelui societăţii, ce formează tricolorul românesc, peste ținuta modernă. 

„Cum ar fi dacă eu aș veni în haine de stradă, civile, să slujesc în biserică? Ați spune:«Ce caută ăsta aici?» și pe bună dreptate”, a continuat preotul, înainte de-a mirui credincioșii, a le împărți crenguțe de salcie sfințite și a oficia slujba religioasă de parastas. Apoi bucatele sfințite au fost împărțite celor prezenți în biserică.

Pe la colțuri, junii, despre care se știe că sunt foarte orgolioși, comentau că pe vremuri nu se îmbrăcau în costumele lor la pomenirea de Florii, înveșmântarea din ultimii ani fiind o excepție.