BAC 2015. Subiectul la istorie, clasa a XI-a

Elevii din clasele terminale ale liceului și, pentru cel de-al doilea an, cei
din clasele a XI-a au susținut astăzi proba obligatorie din profilul
liceului (matematică sau istorie), din cadrul simulării examenului de
bacalaureat. Subiectele la istorie au fost diferențiate doar pe clase,
în schimb cele la matematică sunt și după profiluri, filieră și
specializări. Vi le prezentăm mai jos pe cele la istorie – clasa a
XI-a.

Citiți și:

BAC 2015. Răspunsurile corecte la istorie și cum se punctează (II)

BAC 2015. Subiectul la istorie, clasa a XII-a

BAC 2015. Răspunsurile corecte la istorie și cum se punctează (I)

BAC 2015. Subiectele și baremele la matematică

Ministerul Educației și Cercetării Științifice Centrul Național de Evaluare și Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. c) Istorie
Simulare pentru clasa a XI-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocațională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar; – profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
A. „Revitalizarea economiei […] s-a dovedit o sarcină deosebit de grea în toamna anului 1944 și primăvara anului 1945. […] Guvernul condus de P. Groza […] a dat o atenție primordială industriei. […] A condiționat direct atât refacerea economică a României, cât și progresul ei […] de capacitatea
sa de a se industrializa cât mai rapid posibil. […] Până în toamna anului 1945, guvernul Groza stabilise primatul statului în industrie, printr-o serie de decrete-lege, ce reglementau domeniile căilor ferate, producției miniere și petroliere, precum și prețurile și salariile. Această activitate legislativa s-a
intensificat în 1946, pe masură ce Partidul Comunist și-a extins influența în întreaga economie. […]De-a lungul primei jumătăţi a anului 1947, Partidul Comunist a acţionat pentru a întări și mai mult controlul său asupra fiecărei ramuri a economiei. […] La 5 aprilie, un nou Minister al Industriei și Comerţului […] și-a asumat largi puteri pe linia colecţionării și distribuirii bunurilor industriale și agricole de consum, a alocării materiilor prime pentru industrie, a reglemetării investiţiilor în
întreprinderile particulare și de stat. La 10 iunie au fost create așa-numitele Oficii industriale […] pentru a coordona toate aspectele producţiei pe ramuri industriale, precum textile, metale neferoase și chimicale.” (K. Hitchins, România 1866-1947)
B. „Între București și Moscova a început o confruntare pe tema planificării economice în CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc], ferm respinsă de echipa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care invoca tot mai des independența și suveranitatea statelor socialiste. […] «Liberalizarea» internă – luată
în considerare încă din 1956, ca mijloc de câștigare a sprijinului populației în vederea emancipării României de sub controlul sovietic – avea să vină odată cu noua fază a conflictului cu Moscova.
Pretextul l-a oferit publicarea în revista Universității din Moscova a unui studiu semnat de E. B. Valev, care propunea crearea unui complex economic internațional (România, Bulgaria și URSS), având o suprafață de 150 000km2 și o populație de 12 milioane locuitori. «Contribuția» românească avea să fie cea mai importantă, întrucât ea reprezenta 42% din teritoriul țării, 48% din
populație, 54% din producția de mașini, 51% din producția chimică, 86% din producția de petrol.
Planul Valev a fost denunțat în termeni viguroși în revista «Viața economică», fiind prezentat ca un atentat la independența și integritatea României.”
(Fl. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți formaţiunea politică precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizați, din sursa B, o informaţie referitoare la contribuţia României în cadrul „complexului economic internaţional“. 2 puncte
3. Menţionați din sursa A, respectiv din sursa B, câte un conducător politic din România. 6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că planificarea economică propusă de sovietici este respinsă de români. 3 puncte
5. Scrieți o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două fapte istorice referitoare la economia rurală din România postbelică, în afara celor din sursele date. 6 puncte
7. Menționați o caracteristică a unui statut profesional din lumea postbelică. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„Din atitudinea de refuz a realității, în plin război [Primul Război Mondial], la Zürich, în mediile exilaților politici din diferite țări adunați în jurul scriitorului Tristan Tzara și a pictorilor Marcel Duchamp și Francis Picabia, ia naștere mișcarea de revoltă cu numele de «dada» […]. Ideea de bază a acesteia este că arta și literatura ar trebui să ajute omul să-și regăsească spontaneitatea
primitivă, strivită de civilizația industrială. […] Rupând legăturile cu Tzara, André Breton, alături de Louis Aragon, Paul Éluard și Robert Desnos vor lansa, în 1922, curentul suprarealist […]. Desigur, și aici este vorba de promovarea
unui nonconformism, […] numai că, la dorința de a distruge valorile morale și estetice existente, se adaugă grija de a reclădi o cultură bazată pe sinceritatea care există în orice ființă omenească. […]Ca și curentele de avangardă care i-au precedat – fovism, cubism, futurism, dadaism -, suprarealismul este […] și un fenomen «parizian» […]. Mărturie rămâne concentrarea deosebit de mare de creatori care s-au instalat în Paris […]. Spre deosebire de mișcarea dadaistă și de suprarealism, expresionismul nu constituie un fenomen cu totul nou în Europa de după război. […] Acesta a început să se manifeste în Germania cu patru sau cinci ani înainte de izbucnirea războiului, ca o reacție împotriva impresionismului. În loc să încerce să reproducă impresia provocată de lumea exterioară, artistul încearcă să exprime
prin intermediul operei sale, viziunea sa despre lume și propria-i personalitate. Armonia formelor și a culorilor devine astfel un scop secundar, iar ceea ce contează este încercarea de a atinge cele mai înalte culmi ale exprimării. Respingând […] conformismul mic-burghez, expresionismul german, așa cum se dezvoltă la München, Berlin și Dresda, își are rădăcinile într-o tradiție
«germanică» […]. În concluzie, Germania […] constituie pentru acest curent un teren favorabil în perioada de după război, teren ce devine în anii douăzeci centrul de predilecție al expresionismului.”
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți conflictul politico-militar precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați, din sursa dată, un reprezentant al suprarealismului și un spaţiu istoric în care se manifestă acest curent cultural. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la mișcarea „dada“. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la expresionism, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia cultura din România contemporană face parte din cultura europeană. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre Europa în a doua jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
– precizarea unui regim politic din Europa și prezentarea unei forme de organizare statală existentă în cadrul acestui regim politic, în a doua jumătate a secolului al XX-lea;
– menţionarea a câte două aspecte ale unităţii, respectiv ale diversităţii europene, în a doua jumătate a secolului al XX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la rolul integrării pentru evoluţia Europei în a doua jumătate a secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.